Nouă megatendințe care ne vor marca viața în următoarele decenii
Situația demografică, tehnologia, interconectarea și mutațiile din zona economicului, datoria publică sau schimbările climatice se numără printre marile tendințe care vor modela lumea în următorii 15 - 20 de ani, apreciază compania de consultanță KPMG.
Raportul “Future state 2030”, elaborat de KPMG în colaborare cu Mowat Centre the School of Public Policy and Governance din cadrul Universității din Toronto prezintă nouă megatendințe cu care se confruntă guvernele din întreaga lume și analizează politicile și acțiunile strategice care ar trebui adoptate de către autorități încă din prezent pentru a asigura un viitor stabil.
1. Situația demografică. Speranța de viață mai mare și natalitatea în scădere cresc proporția de persoane vârstnice în întreaga lume, punând sub semnul întrebării solvabilitatea sistemelor de ajutor social, inclusiv a sistemelor de pensii și serviciilor de asistență medicală. Unele regiuni se confruntă cu probleme serioase de integrare a populației tinere în piețe de muncă saturate.
2. Rolul crescut al individului. Progresele înregistrate la nivel global în învățământ, sănătate și tehnologie au contribuit la creșterea rolului cetățenilor mai mult ca niciodată, conducând la cereri crescute de transparență și participare la procesul decizional al guvernelor și autorităților publice. Aceste schimbări vor continua, anunțând o nouă eră în istoria omenirii în care, până în anul 2022, vor exista mai mulți cetățeni aparținând clasei mijlocii decât celei sărace.
3. Tehnologia generică. Tehnologia Informației și Comunicațiile au transformat societatea în ultimii 30 de ani. Un nou val de realizări tehnologice creează acum noi oportunități, punând în același timp la încercare capacitatea guvernelor de a exploata beneficiile acestora și a asigura o supraveghere prudentă.
4. Interconectare economică. Economia globală interconectată va fi martoră a unei creșteri continue a comerțului internațional și fluxurilor de capital, dar în lipsa consolidării convențiilor internaționale, progresul și beneficiile economice optime ar putea să nu se materializeze.
5. Datoria publică. Este un factor care va limita semnificativ opțiunile politice și fiscale până în și chiar dincolo de anul 2030. Abilitatea guvernelor de a ține datoriile sub control și de a găsi noi soluții de furnizare a serviciilor publice le va afecta capacitatea de a răspunde provocărilor majore de ordin social, economic și de mediu.
6. Mutații în puterea economică. Economiile emergente scot milioane de oameni din sărăcie, exercitând în același timp mai multă influență în economia globală. în condițiile unei reașezări a puterilor globale, atât instituțiile internaționale, cât și guvernele naționale si corporatiile multinationale vor trebui să acorde o mai mare atenție transparenței și deschiderii.
7. Schimbările climatice. Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cauzează schimbări climatice, conducând la o combinație complexă de schimbări imprevizibile ale mediului, punând în același timp la încercare rezistența sistemelor naturale și a celor construite. Realizarea unei combinații corespunzătoare între politicile de adaptare și politicile de atenuare a efectelor va fi o sarcina dificilă pentru majoritatea guvernelor.
8. Presiunea asupra resurselor. Presiunea combinată exercitată de creșterea populației, dezvoltarea economică și schimbările climatice vor exercita o presiune crescută asupra principalelor resurse naturale (ca de exemplu, apa, alimente, teren arabil și energie). în aceste condiții, managementul sustenabil al resurselor va ocupa locul central pe agenda guvernelor.
9. Urbanizarea. Aproape două treimi din populația lumii va locui în orașe până în anul 2030. Urbanizarea creează suficiente oportunități de dezvoltare socială și economică și un mod de viață sustenabilă, dar exercită în același timp presiune asupra infrastructurii și resurselor și în special asupra energiei.
“Guvernele s-au concentrat asupra obiectivelor pe termen scurt din cauza unei multitudini de factori, inclusiv datorită crizei financiare și urmărilor acesteia, ceea ce este de înțeles”, spune Nick Chism, Global Head of Government & Infrastructure, KPMG International. “Acum am atins însă un moment critic în care guvernele trebuie să adopte o viziune pe termen mai lung asupra provocărilor sociale și de mediu tot mai presante. În lipsa unor schimbări majore, impactul acestor nouă megatendinte va depăși cu mult capacitatea guvernelor de a răspunde nevoilor și cererilor părților interesate în următorii 10-20 de ani.”
Șerban Toader, Senior Partner KPMG Romania, spune: “Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători. Guvernul și antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze și să își urmărească obiectivele de creștere. Noi le oferim liderilor în afaceri încrederea necesară să meargă mai departe, într-un mediu economic încă dificil, iar acest studiu zugrăvește imaginea clară a provocărilor viitoare. Guvernul și antreprenorii din România pot alege să păstreze direcția actuală și să depună eforturi pentru serviciile de bază sau se pot adapta și își pot ajusta operațiunile pentru a se integra în noua realitate a pieței, rezultată din cele nouă megatendințe.”