Noua luptă pentru AI nu se va duce pentru algoritmi, ci pentru resurse

Astăzi discutăm despre energie, dar în viitor apa ar putea deveni o resursă critică, inclusiv pentru răcirea centrelor de date. Accesul la resursele necesare dezvoltării inteligenței artificiale va deveni, fără îndoială, un nou teren de competiție, a spus Sorin Elisei, reprezentant al OMV Petrom.

Inteligența artificială este privită, de cele mai multe ori, prin prisma algoritmilor și a aplicațiilor care promit să transforme industrii întregi. Însă adevărata competiție se mută într-o zonă mult mai puțin vizibilă, infrastructura care face posibilă această revoluție.  Centrele de date, energia electrică, apa necesară răcirii serverelor și puterea de calcul devin resurse strategice, iar țările care le vor controla vor avea un avantaj competitiv în economia viitorului. Pentru Sorin Elisei, reprezentant al OMV Petrom, acesta este unul dintre cele mai importante efecte ale dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale.

„Astăzi discutăm despre energie, dar în viitor apa ar putea deveni o resursă critică, inclusiv pentru răcirea centrelor de date. Accesul la resursele necesare dezvoltării inteligenței artificiale va deveni, fără îndoială, un nou teren de competiție.” Potrivit acestuia, dezvoltarea AI nu mai înseamnă doar software performant, ci și investiții masive în infrastructură. România analizează deja posibilitatea construirii unei fabrici AI de aproximativ 1,5 GW și dispune, în principiu, de câteva avantaje importante respectiv conectivitate, acces la apă și resurse energetice. Totuși, provocarea rămâne dezvoltarea unui ecosistem capabil să susțină cererea pentru puterea de calcul necesară procesoarelor grafice (GPU), elementul-cheie al noii economii digitale. Competiția pentru aceste resurse este deja vizibilă la nivel global. Statele și marile companii tehnologice negociază investiții în infrastructură, iar accesul la energie și capacități de calcul începe să conteze la fel de mult ca accesul la petrol sau gaze în trecut. Dincolo de infrastructură, Sorin Elisei atrage atenția că implementarea AI trebuie analizată și din perspectiva costurilor. În multe organizații, discuția pornește de la economiile promise de automatizare, însă investițiile necesare sunt adesea subestimate. „Auzim tot mai des despre reducerea costurilor prin utilizarea inteligenței artificiale. Însă trebuie analizate și costurile implementării AI. De multe ori, după unul sau doi ani, companiile constată că au redus prea mult cheltuielile și sunt obligate să investească din nou.” În opinia sa, succesul implementării depinde de o abordare echilibrată, în care beneficiile sunt evaluate împreună cu investițiile necesare și cu riscurile generate de integrarea noilor tehnologii. La fel de importantă este securitatea informațiilor. Pentru companii din industrii strategice, precum energia, protecția datelor și confidențialitatea reprezintă punctul de plecare în orice proiect care implică inteligență artificială. „Cum ne asigurăm că informațiile strict confidențiale nu părăsesc perimetrul în care trebuie să rămână? Aș începe cu aceste aspecte fundamentale”, susține Sorin Elisei. În prezent, compania utilizează deja AI în activități punctuale, precum traducerea documentelor sau verificarea conformității în procesele de control intern, însă deciziile importante continuă să aparțină oamenilor. „Inteligența artificială poate analiza structura vânzărilor sau poate identifica oportunități, însă concluziile trebuie interpretate și validate de specialiști.”

Această idee devine și mai relevantă într-un sector precum energia, unde algoritmii influențează deja funcționarea piețelor. Tranzacțiile automate și sistemele bazate pe AI reacționează aproape instantaneu la evenimente geopolitice sau la modificările din piață, schimbând modul în care se formează prețurile energiei și ale certificatelor de emisii. În acest context, Sorin Elisei ridică o întrebare care începe să fie discutată tot mai des la nivel internațional: ar trebui adaptate regulile pieței pentru a limita efectele automatizării excesive în tranzacționarea mărfurilor? În paralel, administrația publică începe să testeze utilizarea inteligenței artificiale, însă proiectele sunt încă fragmentate. Există inițiative și proiecte pilot, însă lipsesc interoperabilitatea și coordonarea dintre instituții. „Inteligența artificială are un potențial uriaș de a transforma serviciile publice, însă este nevoie de cineva care să conecteze toate aceste inițiative. Avem nevoie de interconectarea bazelor de date, a instituțiilor și a sistemelor publice.”

În ceea ce privește Europa, provocarea este găsirea unui echilibru între inovare și reglementare. Discuțiile despre suveranitatea tehnologică și păstrarea datelor în centre de date europene sunt legitime, însă reacțiile instituționale sunt adesea mai lente decât ritmul în care evoluează tehnologia.

Dincolo de toate aceste provocări, Sorin Elisei rămâne optimist în privința potențialului inteligenței artificiale. Din experiența sa, AI poate genera perspective și soluții pe care oamenii nu le-ar lua în calcul, tocmai pentru că este capabilă să analizeze o problemă din mult mai multe unghiuri.