Noua lege a achiziției: Contract acordat pe calitate, statul poate să nu explice clar refuzul ofertei

Procedura este prevăzută în primul draft al proiectului noii legi a achizițiilor publice, consultat de MEDIAFAX și care reglementează regimul juridic al contractelor de achiziție publică, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum și aspecte legate de derularea contractului.

Premierul Victor Ponta s-a referit de mai multe ori la problemele generate la licitații de actuala legislație a achzițiilor publice, inclusiv de obligația instituțiilor de stat de a cumpăra bunuri și servicii raportându-se cu prioritate la criteriul prețului cel mai scăzut și nu la calitate, iar Guvernul a încercat să modifice legea, existând însă obiecții din partea Comisiei Europene.

Documentul elaborat acum stabilește că, fără a afecta dispozițiile legislative sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, identificată însă pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, și care poate include cel mai bun raport preț-calitate evaluat pe baza unor factori care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale.

Printre acești factori vor fi calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia, precum și organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului.

Vor putea fi luate în calcul și serviciile post-vânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, precum data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de execuție.

“Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preț sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor intra în competiție numai pe criterii de calitate”, se arată în document.

În cazul unei oferte care are un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului detalii și precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum și de a verifica răspunsurile care justifică prețul respectiv.

La finalul licitației, autoritățile contractante vor informa, cât mai curând posibil, pe fiecare candidat și ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește atribuirea contractului, încheierea unui acord-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura.

La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autoritățile contractante, cât mai curând posibil și în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă și/sau neconformă, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică sau, după caz, ale ofertanților cu care urmează să fie încheiat un acord-cadru, precum și informații referitoare la desfășurarea și progresul negocierilor și al dialogului cu ofertanții.

În același timp, însă, autoritățile contractante vor avea dreptul să nu comunice anumite dintre aceste informații privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, dacă divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar constitui un obstacol în aplicarea unei prevederi legale sau ar fi contrară interesului public și dacă ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privați, sau ar prejudicia concurența loială dintre aceștia.

Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat și înaintat Guvernului spre aprobare.