Noua generație de antreprenori și afacerile lor „verzi“ pun businessul românesc pe harta sustenabilității

În vreme ce marile corporații alocă sume tot mai importante an de an pentru sustenabilitate și forme de reducere a impactului asupra mediului, există antreprenori care încă de la începutul aventurii lor în business au în plan să fie prietenoși cu planeta.

Așa se face că startup-uri noi își fac din protejarea mediului un adevărat crez, fo­lo­sindu-se de materii prime rege­nerabile, implementând reci­cla­rea ori de câte ori este posibil sau apelând la ambalaje cu un impact ne­gativ cât mai redus.

„Noi ne-am propus să oferim alter­­na­tive cu un impact de mediu re­dus față de ambalajele conven­țio­nale, care erau rea­li­zate din plastic. Am­ba­lajele realizate din materii prime rege­nerabile – cum este, spre exem­plu, ami­­donul de porumb – sunt un prim pas spre reducerea am­prentei de car­­bon“, spun reprezentanții Biodeck, un pro­­­ducător de ambalaje, pahare și ta­câ­­­muri com­postabile care folosește tres­­tia de zahăr și amidonul de po­rumb ca materii prime.

Ambalajele Biodeck sunt o alter­na­­tivă pentru cele de unică folo­sință din plastic, fiind produse din ingre­dien­­te 100% regenerabile și biode­gradabile.

Adrian și Tudor Georgescu, fon­da­torii afacerii, f­o­l­osesc aceste materii pri­­me pentru a face far­furii, ca­serole și ta­­câmuri. Fa­bri­ca Biodeck se află în Buftea, în apro­piere de București.

„Atunci când analizăm im­pactul unui produs, e important să analizăm întreg ciclul de viață. În mod firesc, pri­­mul pas este să ne uităm la resur­sele din care este făcut și la procesul de producție și să încercăm să oferim alt­er­native inovative, din resurse re­generabile“, mai spun reprezentanții Biodeck.

Iar ca ei sunt mulți alții. Kosa Istvan este unul dintre ei. El a fondat Transylmagica, un business prin care pro­­duce și vinde obiecte mici, dura­bile, iar după vânzarea fiecărui pro­dus plan­tează un puiet de arbore în ca­drul unor proiecte de restaurare eco­logică. La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o me­to­dă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecția me­diului cu prag­matismul unei afa­ceri. Așa că, punând la bătaie toate ide­ile și o in­ves­­tiție de 60.000 de euro, a dat con­tur busi­nessului Transylmagica, un atelier din Mier­curea Ciuc unde iau naș­tere suve­niruri și alte obiecte personalizate.

Raluca Răileanu, absolventă de Ști­ințe Economice și Gestiunea Afa­ce­ri­lor, a pornit de la zero în 2019 busi­nessul Terrawell, din dorința de a ajuta oa­menii să găsească produse fără plastic și să aibă un stil de viață mai prietenos cu natura. Astfel, cu eco­nomiile proprii, de mai puțin de 3.000 de euro, a adunat câteva pro­duse fără ambalaje din plastic, din ța­ră și din străinătate, și a deschis un magazin online.

În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc bunuri de îngrijire personală (tablete de pastă de dinți sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duș la vrac, fiecare ambalate în carton), articole pentru casă (săpunieră din bambus, șervețele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeții (caserole din inox, sacoșe din bumbac, săculeți reutilizabili).

Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă și pentru cumpărători, sub forma săculeților textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela și Adrian Aron sunt cei cu mințile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător și oamenii care țin la el.

Adina Humă și Linda Vasilescu pun și ele o cărămidă la fundația obiceiurilor sustenabile, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluție pentru comercianții online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când își livrează produsele.

Atelierul de pânză este un alt business atent cu mediul, care s-a născut în 2009, într-un spațiu de mai puțin de nouă metri pătrați, în care trei persoane au început să creeze sacoșe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilități, a apărut ca o soluție la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deșeurilor, care au loc atât la nivel global, cât și în România, după cum explică fondatoarea Teia Ciulacu.

Pentru multe afaceri pornite de la zero în ultimii ani, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece și hârtie igienică.

Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piață în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, județul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieșit primele biciclete.

Bambusul a fost ales ca materie primă și pentru scutecele Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găsește și crește în cantități mari. În plus, fibra din bambus este moale și potrivită pentru bebeluși.

Și la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor și a conceput acest brand. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantațiile de bambus.

De idei și resurse materiale nu duc așadar lipsă micii antreprenori, însă este oare mai costisitor să pornești un business de acest tip față de unul care folosește materiale costisitoare?

„Depinde foarte mult de tipul de business, dar diferențele mari de investiții vin din costurile asociate activităților de R&D (cercetare și dezvoltare „ n. red.) și celor ale materiilor prime utilizate. Totuși, odată ce adoptarea acestor produse se va realiza la scară mai mare, diferențele de costuri se vor reduce și vor deveni insesizabile. În ceea ce privește rentabilitatea investițiilor în economia verde, considerăm că acestea sunt, pe de o parte, o investiție necesară, iar pe de altă parte o inestiție de viitor“, explică reprezentanții Biodeck.