Noua față a biroului. Cum vor lucra românii în anii care urmează și ce diferențe există între perioada pandemiei și perioada actuală

Studiile realizate la nivel internațional arată că aproximativ 80% dintre angajați asociază confortul la locul de muncă strict cu felul în care se simt stând pe scaunul din biroul companiei.  Într-o perioadă în care oamenii continuă să abordeze modele de muncă hibridă, cum se prefigurează noua față a mediului office?

Schimbările generate de cei doi ani de pandemie conturează o nouă „eră” a birourilor, unde cuvintele cheie sunt flexibilitatea, dinamismul și ergonomia. De altfel, munca hibrid este preferată de majoritatea românilor care obișnuiau să își desfășoare activitatea în birouri înainte de apariția coronavirusului. În contextul actual, amenajările și reamenajările de birouri vizează adaptarea spațiului companiei la noul sistem, punându-se accent pe socializare, colaborare și schimb constant de idei între colegii aflați la birou și cei care lucrează în regim remote.

„Birourile viitorului sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită «accesul» fizic sau virtual al tuturor angajaților, indiferent că lucrează remote sau on site. Ecranele și conectarea virtuală sunt foarte prezente, în special în zonele dedicate discuțiilor sau muncii în echipă”, spune Horațiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie specializată în soluții de amenajări și mobilier de birou.Totodată, schimbările din ultima perioadă marchează în aceeași măsură o evoluție și o adaptare la mediul digital, având în vedere că utilizarea la scară largă a device-urilor mobile trasa deja o direcție nouă pentru birouri.

Ca în multe alte domenii, efectele impuse de criza sanitară au accelerat transformarea, spațiile office fiind acum mai aerisite, tinzând să aibă un design mai viu, cu o ergonomie superioară din punct de vedere fizic și social. Mai mult, amenajarea tip „fermă” de birouri pare să fie depășită, întrucât noua paradigmă a muncii arată că utilitatea fostului model este tot mai scăzută. Prin urmare, biroul se transformă încet și sigur într-un spațiu de muncă de proiecte, mentorat, socializare și team building, o „oază” în care procesele creative sunt susținute mai eficient decât aproape în orice alt loc, observă Didea.

„Am remarcat și o creștere a interesului față de piesele de mobilier premium, care adaugă o notă elegantă birourilor și contribuie la o percepție pozitivă a angajaților și vizitatorilor asupra brandului organizației. În contextul în care concurența pentru atragerea talentului se intensifică în majoritatea domeniilor, spațiul de birou devine mai exclusivist și totodată o carte de vizită a companiei”, adaugă el. Astfel, pandemia a dat startul unei dezvoltări pe termen lung și unei orientări către design și calitate, însă, la polul opus, proiectele au încetinit, iar ritmul de implementare a avut de suferit în mod constant, compania confruntându-se cu deja binecunoscutele întreruperi ale fluxurilor de import. Ponderea zonelor comune din proiectele Workspace – zone de socializare și muncă în echipă – a crescut cu circa 50% din valoarea proiectului, față de 20%-25% prepandemie.

„Majoritatea sălilor de conferință și birourilor individuale au dispărut, ele fiind înlocuite de cabine acustice, care acomodează până la 4-6 persoane, zone dedicate pentru munca individuală sau cele multifuncționale de lucru în echipă, mentorat sau prezentări. Zonele de open space se transformă tot mai mult în zone de tip informal, astfel că mobilierul tradițional este parțial înlocuit și/sau dublat de mobilier dedicat lucrului interactiv.” Antreprenorul susține că vom vedea din ce în ce mai multe zone de amfiteatru, training, prezentare, care vor renunța la scaune și mese în favoarea canapelelor și fotoliilor, iar pereții arhitecturali modulari vor înlocui partițiile fixe. În plus, zonele care își vor schimba amenajarea și funcțiunea în 24 de ore vor deveni normă. Prin definiție, „birourile viitorului” sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită „accesul” fizic sau virtual al tuturor angajaților, indiferent că lucrează remote sau on site.

De la bridge, la antreprenoriat

Horațiu Didea a absolvit Academia de Studii Economice și, din 2000, are un master în științe politice. După terminarea studiilor a locuit doi ani la New York, unde a reușit să se întrețină din bridge, jucând și oferind meditații. Ulterior, a lucrat în Regatul Unit, unde a deținut o funcție financiară la cel mai mare fond de locuințe din Londra. În 2005, a revenit în România cu dorința de a porni o afacere, însă înainte de a alege drumul antreprenorialului, a petrecut cinci ani într-o firmă de amenajări de birouri. Doi ani mai târziu, a dat naștere companiei Ergonomics, concentrată pe ergonomie industrială și soluții de well-being, iar în 2010 a lansat Workspace Studio. În proiect au intrat de la început soția sa, Delia Didea, arhitect, și Bogdan Bolohan, un vechi prieten, aflat în fruntea diviziei de construcții. „Eram convins că piața amenajărilor de înaltă calitate pentru birouri va crește puternic. Am văzut o oportunitate în faptul că generațiile de angajați se schimbă, iar o dată cu ele și preferințele și așteptările privind spațiul de lucru. Ergonomia m-a fascinat inclusiv la nivel personal din perspectivă psihosocială, pentru că efectul pozitiv pe care îl are o amenajare ergonomică asupra unui angajat este uriaș”, consideră Horațiu Didea. Workspace Studio a depășit în 2019 nivelul de 10 milioane de euro cifră de afaceri (menținută și anul trecut), iar în 2021, investiția medie a clienților într-un birou ergonomic de locuință a oscilat între 1.000 și 2.000 de euro. În ceea ce privește amenajările din organizații, bugetul mediu alocat per angajat în proiectele desfășurate de Workspace a depășit pragul de dinainte de pandemie, companiile investind în medie 2.500 de euro/post de lucru. Anul trecut, 90% dintre proiectele de amenajare sau reamenajare realizate de companie au fost de dimensiuni mici și medii, adaptate la echipe de 50 până la 200 de persoane, majoritatea proiectelor intrând în intervalul 300-1.000 de metri pătrați. Bugetul total alocat per proiect s-a încadrat între 100.000 și 500.000 de euro.

În prezent, compania are în vedere investițiile în showroom pentru prezentarea mai multor produse dedicate atât segmentului rezidențial, cât și celui comercial, luând în vizor și îmbunătățirea vânzărilor online de produse ergonomice. „Am lansat magazinul online la finalul anului 2020. Investiția în extinderea către zona B2C a fost de 100.000 de euro, direcționată către platforma online și stocurile inițiale de scaune Herman Miller dedicate acestui segment de public.  În prezent avem în vedere investiții în capacitatea logistică și platformele online.” Creșterea pe segmentul respectiv s-a dovedit accelerată, așa că vânzările către B2C de anul trecut au generat venituri de 700.000 de euro, plus 16% față de 2020.

Celelalte investiții constau în resursa umană, punându-se accent pe serviciile din piața de design, management al construcțiilor de interior și customer service, și în dezvoltarea capabilităților de distribuție pe piața locală. „Chiar dacă în ultimii ani noi am anticipat destul de exact dinamica din piață, realitatea este că activitatea de zi cu zi este îngreunată de amânarea deciziilor și de schimbarea planurilor de investiție ale organizațiilor – totul pe fondul incertitudinii generalizate, determinată de factori​ independenți de noi”, a declarat Horațiu Didea.