Norii de furtună se întind peste economie. Inflația i-a scos în stradă pe profesori. Sindicatele sunt în stradă, iar guvernul nu are bani pentru revendicările lor. Pe margine se încălzesc medicii, polițiștii, angajații de la CFR pentru că, daca-i dai unuia, trebuie să le dai tuturor

Deficitul bugetar a ajuns la 1,7% din PIB la doar patru luni din an. Doar în pandemie deficitul la patru luni a fost mai mare, dar atunci am avut cădere economică. Acum avem creștere – 4,7% anul trecut și o medie estimată de 3% în acest an. Dar inflația a fost în 2022 de 16%, iar în acest an va fi, cel mai probabil, de 10%. Cum salariile nu au crescut decât marginal, angajații statului și-au văzut diminuate veniturile salariale cu peste o pătrime. Desigur că situația este identică și pentru angajații statului și pentru cei din mediul privat, doar că primii au sindicate și, prin urmare, o putere mai mare.

Premierul liberal Nicolae Ciucă l-a demis pe șeful Vămilor Bogdan Mihei și „a luat act” de demisiile șefului ANAF Lucian Heiuș și a șefului Agenției Naționale pentru Resurse Minerale Sorin Gal.

Dar Heiuș a lăsat la plecare o dare de seamă despre veniturile încasate de ANAF care arată, dintru început, că diferența dintre programarea de încasări și încasările realizate la cinci luni din an sunt de nouă miliarde de lei (1,8 mld. euro, aproape de patru ori mai mult decât revendicările salariale ale profesorilor). Iar execuția bugetară ianuarie – aprilie, publicată luni de Ministerul Finanțelor, arată și mai sinistru: deficitul bugetar, în 2023, a ajuns deja, la patru luni, la 27,3 mld. lei (5,5 mld. euro), echivalent a 1,7% din PIB, cu 11 miliarde de lei (2,2 mld. euro) peste aceeași perioadă a anului precedent. Adică seamănă cu anii pandemiei când însă economia scădea, nu creștea. Iar azi economia crește și, da, o creștere de 3% în acest an ar fi una foarte bună, având în vedere contextul mondial – Germania este, de pildă, în recesiune tehnică, una mică, e drept.

Problema pe care cei din politică nu vor să o discute este felul în care Ministerul de Finanțe a construit bugetul pentru 2023. Veniturile în 2022 au crescut cu 21%, ca urmare a creșterii economice de 4,7%, dar și a inflației de 16%. Veniturile bugetare au crescut anul trecut cu 80 de miliarde de lei, an/an, din care cel puțin 16 miliarde de lei (din TVA și accize) au venit din inflație.

Dar inflația, cea care i-a scos pe profesori în stradă, începe să scadă ușor și, la fel, creșterea economică nu mai este aceeași. Veniturile statului nu scad, dar creșterea nu mai este una de 21%, ca în 2022. Finanțele nu au luat în calcul acest aspect în bugetul pe 2023 și au mai adăugat o creștere estimată cu două cifre în bugetul din acest an. Și acum s-au trezit cu un deficit de 27 de miliarde de lei, la doar patru luni din an, ceea ce ar putea duce deficitul bugetar la 5,5%, dacă nu 6% din PIB, deși ținta de deficit este de 4,4% din PIB. Problema în privința bugetului este că veniturile sunt mereu presupuse, dar cheltuielile angajate sunt mereu obligatorii. De asta guvernul este legat de mâini și de picioare și nu are bani pentru profesori.