Noile tehnologii și companiile din România: De la epoca de piatră a conexiunilor la internet prin dial-up la explozia obiectelor conectate

Anii ’90, definiți de conexiuni lente și scumpe la internet prin liniile telefonice – atât pentru companii cât și pentru consumatori, pot fi caracterizați ca o “epocă de piatră” a internetului din România. După două decenii, progresul înregistrat de industria de comunicații este unul fantastic, care contribuie la procesul de transformare digitală al economiei.

“Privind din interiorul ecosistemului de start-up-uri și companii tehnologice, dial-up-ul ca și tehnologie  reprezintă epoca de piatră, iar IoT este în zona de utility / commodity cu o aglomerare foarte mare de soluții disponibile deja pe piață” face o paralelă între trecut și situația prezentă Dan Mihăescu, care a condus unii dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicații de pe piața locală în anii ’90 și 2000, iar acum este partener fondator al GapMinder VC, fond de investiții care susține expansiunea noii generații de antreprenori hi-tech.

Așa cum erau la acea vreme, cu viteze de câteva zeci de kbps la descărcarea de date de pe internet, conexiunile de tip dial-up la net au reprezentat o poartă de acces la informație, de la care am ajuns la explzoia conectivității de astăzi, punctează și Cristian Dascălu, co-fondator al Techcelerator. “Cu siguranță dial up-ul a fost inovația momentului și a adus un aport semnificativ la dezvoltarea și adopția internetului pe care îl cunoaștem astăzi. De la valoarea adusă de acea mostră a informației disponibile atât de ușor prin acel internet am ajuns să vorbim acum de o hyper conectivitate a lucrurilor care automatizează și simplifică totul în jurul individului, numit Internetul Lucrurilor (internet of things – IoT). În era interconectivității a tot ceea ce ne înconjoară, chiar și a creierului prin interfețele creier-computer, capacitatea companiilor de a genera noi produse, noi procese, noi moduri de consum este infinit mai mare și era de neconceput acum 20 de ani. Din acest motiv, în ultimii 10 ani, companiile, mai ales cele mari, au ajuns să treacă prin ceea ce se numește transformare digitală pentru a se adapta și a capitaliza pe dezvoltarea exponențială a internetului. În același timp companiile mici, startup-urile tech, oferă servicii și produse acestor companii cât și indivizilor – utilizatorului final, soluții de consumare și adaptare la lumea nou conectată”.

Evoluția industriei a fost una extraordinară: dacă în urmă cu aproximativ 15 ani marea majoritate a celor 500.000 de conexiuni la net erau cele prin dial-up, în prezent peste două milioane din cele 5 milioane de abonamente la servicii de net fix sunt livrate printr-o infrastructură de fibră optică ce ajunge până în casele clienților consumer sau business.

“În ceea ce privește infrastructura digitală fizică, companiile de telecomunicații prezente în România au investit continuu în rețelele lor. Țara noastră este lider european în ceea ce privește ponderea abonamentelor la internet ultra-rapide în bandă largă și aceasta a facilitat dezvoltarea de competențe digitale, creșterea comerțului electronic, și amplificarea cererii de servicii digitale”, notează Daniel Spiridon, partener McKinsey & Company, cea mai cunoscută companie de consultanță în management din lume. “Economia digitală este răspunsul la creșterea sustenabilă pe termen lung. Noi o definim și măsurăm ca pe o sumă a valorii segmentului IT&C, a comerțului electronic și a cheltuielilor consumatorilor făcute offline pentru echipamente digitale. Potrivit unei analize McKinsey privind piața locală, economia digitală din România a reprezentat peste 7% din PIB-ul total în 2017. Aceasta este peste media Europei Centrale și de Est și la egalitate cu media UE Big 5 (Franța, Germania, Italia, Spania și UK), dar în urma țărilor care sunt fruntașe la capitolul digital (precum Suedia). Cu toate acestea, dinamica istorică indică un ritm de creștere mai rapid pentru economia digitală din România decât în Big 5 UE. România chiar poate ajunge din urmă piețele fruntașe la acest capitol, ca și pondere în totalul economiei, într-un orizont de timp mediu”.

Explozia conexiunilor la internet și a gradului de adopție al soluțiilor de digitale are un impact pozitiv la nivelul întregii economii, arată și un studiu realizat de Banca Națională a României asupra evoluției sectorului IT&C din România. “Dezvoltarea sectorului IT&C are efecte favorabile asupra potențialului de creștere a economiei”, arată documentul realizat de Veaceslav Grigoraș, Andrei Tănase și Alexandru Leonte din cadrul BNR. “O creștere sustenabilă este condiționată de utilizarea eficientă a factorilor de producție (capitalul și forța de muncă), iar resursele sectorului IT&C au, prin natura lor, contribuții preponderent favorabile la creșterea PIB potențial. În primul rând, numărul de angajați din acest sector manifestă (contrar tendinței generale) un trend ascendent, inclusiv datorită modificărilor cadrului legislativ. În plus, înzestrarea cu echipament poate fi făcută rapid și, comparativ cu ale sectoare (de exemplu, cel al industriei sau al transporturilor), având costuri per angajat în general mai mici. La cele două trăsături se adaugă o a treia, poate cea mai importantă, legată de productivitate. Creșterea eficienței utilizării capitalului și a forței de muncă angajată în IT&C s-ar putea realiza prin atragerea de resurse din alte activități, în general mai puțin productive, dar cu potențial de a fi mai bine fructificate în acest sector.

O importanță majoră o are și înclinația angajaților din IT&C de a optimiza constant procesele în curs, receptând cele mai noi practici și inovând. Aici contribuie și infrastructura specifică acestui domeniu (în speță, viteza de transfer a datelor care, în România, este una din cele mai rapide din lume)”, conform sursei citate.

În acest mediu se ridică și o nouă generație de antreprenori și companii care dezvoltă soluții pentru noua economie conectată, spune Dan Mihăescu. “Noi ne concentrăm pe zone precum FinTech, securitate cibernetică, MedTech, soluții pentru transformare digitală, inclusiv aplicații din zonele blockchain, business process automation, inteligență artificială (AI) sau machine learning (ML) care vor transforma radical zona de business precum și experiența și comportamentul consumatorilor. Dincolo de concepte, este important ca aceste tehnologii să fie scalabile și implementabile în cât mai multe sectoare și să accelereze procesul de transformare digitală. Am investit până acum în companii precum Typing DNA, SmartDreamers, Frisbo, DeepStash, Shypher, MEDIjobs, Medicai si xVision, care au venit pe piață si au succes internațional cu modele de business inovatoare alimentate de tehnologii și concepte super interesante.”

Potențialul de creștere al economiei este chiar și mai ridicat de atât, arată Daniel Spiridon. “Pe viitor, pentru ca România să își atingă  pe deplin potențialul economic provenit din digitalizare, trebuie să luăm în calcul câteva aspecte cheie și să construim în această direcție: infrastructura fizică, inclusiv dezvoltarea de bandă largă fixă și acoperirea 4G/5G; investiția în talentele din zona IT&C; adoptarea de instrumente și abilități digitale de către companii și sectorul public; dezvoltarea competențelor angajaților pe măsură ce multe ocupații sunt automatizate, și altele noi sunt create; procesul de inovare prin stimularea culturii antreprenoriale a țării”.