Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes pentru bucureșteni. Cozi de sute de oameni în Capitală

La Muzeul Național al Țăranului Român, înainte de ora 18.00, bucureștenii s-au așezat într-o coadă ordonată, pentru a vizita expozițiile permanente ale instituției, dar și cele temporare, precum “Pe urmele armenilor” și expoziția “Ion Anghel”. Totodată, în curtea interioară a instituției a fost organizată o proiecție de film documentar.

Muzeului Național al Țăranului Român i-a făcut concurență Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Astfel, coada de persoane care aștepta să viziteze expoziția temporară de paianjeni și scorpioi vii – ‘Țesături periculoase’ – se întindea până aproape de vecinul său, Muzeul Țăranului Român. Mulți dintre cei care așteptau să intre la cele două muzee s-au răzgandit și au decis să meargă la Muzeul Național de Geologie, aflat în apropiere, unde așteptarea nu părea a fi la fel de mare. Aici, bucureștenii au putut pleca “În căutarea țării de la capătul pământului- Chile”, dar au putut admira și expozițiile permanente și o serie de prezentări tematice.

Coborând pe Calea Victoriei, un alt punct de interes pentru împătimiții “nopții muzeelor” a fost și Muzeul Național “George Enescu”. Reprezentanții instituției i-au așteptat pe bucureșteni cu muzică, artă vizuală și performance, toate încadrate în programul “Aeroportul artistic ONIRIA”. Chiar dacă prima oră de îmbarcare era prevăzută la 19.30, oamenii s-au strâns în fața clădirii încă de la 18.40, pentru a pleca în călătoria propusă de Muzeul “George Enescu”.

Un alt magnet pentur bucureșteni, în Noaptea Muzeelor, a fost și Muzeul Național de Artă al României. Bucureștenii au putut vizita, de la ora 19.00, Galeria Națională și expozițiile temporare. MNAR s-a alăturat și protestului ediției din acest an a evenimentului și a organizat, sub titlul “Privește arta, arta te privește”, un periplu mai puțin obișnuit într-o “galerie de neuitat”. Această galerie a cuprins ramele și soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că “au plecat în urma unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile”. Această “galerie de neuitat” s-a aflat la parterul Galeriei Naționale a MNAR.

Vis-a-vis, la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, persoanele așezate la coadă au fost așteptate cu tururi ghidate și o expoziție de arhitectură “Carte și machete. Teatru și coregrafie”.

Anul acesta bucureștenii au fost atrași și de lingourile de aur “standard”, expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul evenimentului “Aur din Tezaur”. Peste 500 de persoane au așteptat să admire exponatele. În cadrul evenimentului, pe un ecran TV amplasat în exterior a putut fi vizionat un film documentar cu tema “Aurul românesc și BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române.

Bucureștenii, veniți în număr mare și la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), și-au început “noaptea muzeelor” cu un recital de muzică ușoară și populară, susținut de copiii de la Centrul de Muzică din cadrul Centrului Cultural al Ministerului de Interne. Seara a continuat apoi cu un spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie “Floria Capsali” și cu un concert de muzică vocală, susținut de elevii de la Colegiul de Arte “Dinu Lipatti”.

Ajuns în 2015 la a 11-a ediție, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare și longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanți. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

Anul trecut, în România, la Noaptea Muzeelor au participat peste 150 de instituții muzeale și organizații de cultură și educație din aproximativ 50 de localități.

(Serviciul Foto al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)