NN Pensii, cel mai mare investitor de la Bursa de Valori București, a întrebat Banca Transilvania, liderul pieței bancare, dacă războiul din Iran a schimbat comportamentul clienților corporativi. Răspunsul: niciun efect vizibil, dar impactul apare de obicei cu întârziere

Banca Transilvania nu a înregistrat până acum nicio deteriorare vizibilă a calității portofoliului de credite ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, dar managementul avertizează că este prea devreme pentru concluzii și că efectele unui șoc extern se văd în bilanțurile băncilor cu o întârziere față de momentul declanșării. Costul riscului se menține la 70 de puncte de bază la nivel de bancă, sub nivelul bugetat.

Întrebarea a venit în conferința de prezentare a rezultatelor pe primul trimestru din partea lui Cristian Petre, manager de porfotoliu NN Pensii – cel mai mare investitor instituțional de la Bursa de Valori București și acționar semnificativ al BT, cu o deținere de 9,37% prin NN Group: a observat banca vreo schimbare în comportamentul clienților corporativi după izbucnirea războiului din Iran?

Cătălin Caragea, directorul general adjunct și șeful departamentului de risc al băncii, a răspuns direct: „Răspunsul este nu. Nu am văzut deocamdată niciun efect advers în portofoliul nostru. Sincer vorbind, este și prea devreme să vedem ceva în acest stadiu.”

El a explicat mecanismul care amână vizibilitatea unui astfel de șoc în portofoliu. „De obicei, când un efect asupra unui portofoliu de credite devine vizibil, se vede cu un decalaj față de evenimentul declanșator. Și, din discuțiile pe care le avem cu alți investitori, este o chestiune de timing. Depinde de cât de lung va fi acest conflict – durata sa va crea o corelație directă cu efectul asupra portofoliului. Dar deocamdată, până în acest moment, lucrurile merg bine.”

Concluzia implicită este că o rezolvare rapidă a conflictului ar limita impactul la zero, în timp ce o prelungire ar deschide un canal de transmisie spre calitatea creditelor – mai ales prin prețurile la energie și lanțurile de aprovizionare. Banca recunoaște această vulnerabilitate în raportul financiar, unde notează că războiul din Orientul Mijlociu „testează reziliența economiei globale”, că suspendarea transporturilor și avarierea infrastructurii energetice au dus la creșteri ale prețurilor la energie și că o perioadă prelungită de prețuri ridicate „ar majora semnificativ costurile pentru mediul de afaceri și ar alimenta inflația, cu efecte adverse asupra creșterii economice”.

Scenariul pesimist folosit de bancă în modelele interne de estimare a pierderilor așteptate din credit – căruia îi este alocată o pondere de 40% – presupune pentru 2026 o creștere a PIB de doar 0,6%, inflație de 9% și un ROBOR la trei luni de 7,3%. Scenariul central, cu o pondere de 50%, mizează pe o creștere de 1,49% și inflație de 6,74%. Scenariul optimist, cu 10%, proiectează 2,63% creștere și 5,35% inflație. Aceste ponderi sunt nemodificate față de decembrie 2025.

A doua întrebare legată de risc a venit de la Steven Gorelick, reprezentând fondul american Firebird: ce trebuie să se întâmple pentru ca impactul asupra calității creditelor să depășească nivelul de 1% la costul riscului?

Caragea a subliniat că distanța dintre 70 de puncte de bază – nivelul actual – și 100 de puncte de bază nu este mică, în ciuda aparenței. „Pentru a vedea un efect de peste 1%, cred că ar trebui un impact pe două paliere. Unul este cel extern, care nu depinde de noi. Și ar trebui să se coroboreze cu capacitatea noastră internă de a origina credite și de a gestiona portofoliul existent. Deci ar trebui să fie un efect dublu. Unul îl controlăm – cum originăm creditele și cum gestionăm portofoliul curent. Pe celălalt nu îl controlăm. Când amândouă merg în direcția greșită, am putea vedea costul riscului depășind 1%.”

Directorul general Ömer Tetik a adăugat o perspectivă istorică. „Criza financiară din 2008-2009 a fost o lecție bună pentru gospodării și pentru firmele mici. Comportamentul de plată și de economisire s-a schimbat după aceea. Costul riscului de peste 100 de puncte de bază l-am atins numai în perioada COVID. Ar trebui să fie un eveniment extrem de disruptiv. Și în astfel de momente, guvernele, Uniunea Europeană și alte organisme încep să găsească soluții.”

Tetik a remarcat că, în ciuda presiunilor inflației și a schimbărilor bruște în relațiile comerciale globale, clienții BT „se descurcă foarte bine și își respectă obligațiile”. El a atribuit parțial această reziliență unei normalizări a comportamentului de consum în România. „România a fost lider european la risipa alimentară și la creșterea consumului. Acestea se normalizează acum, ceea ce creează și un spațiu de economisire pentru gospodării și firme mici.”

La 31 martie 2026, rata creditelor neperformante conform definiției EBA era de 2,55% la nivelul băncii, față de o medie a pieței de 2,83% – un avantaj față de sector pe care banca îl menține constant. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 174,57%, oferind un strat suplimentar de protecție față de o eventuală deteriorare.