Nivelul consumului de bere pe cap de locuitor a coborât la 74 l în 2014, de la 81 l.

“După doi ani consecutivi de contracție accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piața berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăși rațiunea presiunii fiscale: creșterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracției consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA și alte taxe aferente producției de bere au depășit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, președintele Asociației Berarii României.

În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piața berii, ca urmare a creșterii accizei, în condițiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producția de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA și alte taxe aferente producției de bere provenite doar de la membrii Asociației au scăzut cu 22 milioane euro.

Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanțul de producție și 69.700 locuri de muncă create pentru români și un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piața băuturilor alcoolice, iar jumătate din prețul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

Piața berii în 2014

• Investiții: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuși, contracția pieței în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

• Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

• Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

• Tipurile de ambalaje: preferințele consumatorilor în ceea ce privește tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuații față de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp față de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp față de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp față de anul precedent) și halbă – 3,5% (+ 0,1% pp față de anul precedent).

• Număr de angajați: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

• Impactul scăderii pieței berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieței berii în volum s-a resimțit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct și indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

“În ciuda dificultăților pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociația Berarii României. Membrii asociației sunt cei mai importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania și Asociația Producătorilor de Hamei.

Cele șase companii membre ale Asociației asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unitățile de producție ale membrilor Asociației sunt situate în Ploiești, Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureș, Pan¬telimon, Timișoara, Buzău, Brașov și Galați, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca și Timișoara.