Home Actualitate Nici nu s−a terminat prima lună din an,...
Actualitate

Nici nu s−a terminat prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcțiile. Ce va fi în 2019?

Nici nu s−a terminat bine prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcțiile, în toate domeniile, lăsând companiile în cumpănă tocmai în vremea stabilirii bugetelor și a strategiilor de afaceri. Ce ne va aduce 2019?

Nici nu s−a terminat prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcțiile. Ce va fi în 2019?
Nici nu s−a terminat prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcțiile. Ce va fi în 2019? · Foto: Business Magazin

01

Cât se va mai deprecia moneda națională?
Leul s-a aflat miercuri în cea de-a șaptea zi consecutivă de scădere la minime istorice, ajungând la un curs de schimb leu/euro (înainte de închiderea ediției, miercuri, 23.01) de 4,7569 lei, ca urmare a unei creșteri de 0,91% față de ziua anterioare. Cursul este influențat de dezechilibrele din comerțul exterior, dar și de mediul politic, iar deprecierea va continua.

Analiștii financiari spun că se vor testa și niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului și de 2-3%.

4,7569

reprezintă valoarea atinsă de cursul de schimb leu⁄euro miercuri, 23.01 înainte de închiderea ediției, ca urmare a unei
creșteri de 0,91% față de marți, acesta reprezentând un minim istoric pentru moneda națională

02

Cât va mai crește ROBOR? Ce indicator i−ar putea lua locul?
Indicatorii ROBOR și-au continuat galopul de la începutul anului.
Toți indicatorii ROBOR importanți au revenit miercuri (23.01, înainte de închiderea ediției) pe creștere, după o zi de stagnare, iar trei dintre aceștia au înregistrat un avans important, arătau datele afișate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni, de pildă, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 3,03% pe an, de la 2,97% cu o zi în urmă. Ratele ROBOR la trei luni și la șase luni au devenit motiv de conflict între bancheri și politicieni și referința aflată la baza noii taxe pe activele băncilor. Politicienii au susținut că acest indice al dobânzilor interbancare este manipulat printr-o înțelegere de tip cartel între bănci, ca să-și majoreze profitul, având în vedere că dobânzile variabile la creditele în lei sunt legate de ROBOR. Pe de altă parte, reprezentanții băncilor spun că politicienii fac acuzații fără fundament, construite pe neadevăruri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei, iar indicele se stabilește zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR. 

03

Câte bănci vor pleca din România până la finalul anului?
Potrivit unui studiu de impact privind „taxa pe lăcomie” (taxa pe activele bancare) al BNR, anul acesta, doar 4 din cele 23 de bănci din țară vor mai avea profit, iar efectele vor fi resimțite și de români. În primul rând, vor crește dobânzile pentru cei un milion de datornici, însă vor întâmpina probleme și cei care vor vrea să se împrumute. Studiul estimează o pierdere de 680 milioane lei în anul 2019 și de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020. În contextul în care băncile reprezintă cel mai mare finanțator din România, o scădere a profitului ar avea consecințe în lanț în economie: investitorii vor căuta alte piețe mai atractive și mii de angajați ar putea fi disponibilizați. Reacțiile bancherilor nu au întârziat să apară: Sergiu Manea, CEO-ul Băncii Comerciale Române (BCR), cea mai mare bancă locală din punctul de vedere al activelor, a declarat recent că banca ia în calcul să își amâne planurile de investiții, ca urmare a introducerii noii taxe pentru bănci. În acest context, sunt de luat în calcul și decizii mai radicale ale grupurilor bancare prezente pe piața locală – inclusiv exitul.

04

Ce se va întâmpla cu Pilonul II de Pensii?

După discuțiile din ultimii ani legate de naționalizare, OUG 114 a adus noutăți și pentru sistemul de pensii.Într-o măsură ce poate fi discutată drept dăunătoare pentru sistemul de pensii Pilon II, statul a eliminat componenta de contribuție la pensie de 3,75% pentru anumiți angajați.
În cazul companiilor din construcții, care au o cifră de afaceri formată exclusiv din activități de construcții, iar aceste activități depășesc 80% din totalul cifrei de afaceri, angajații beneficiază și de alte facilități: se elimină impozitul de venit de 10% pentru salariați, se elimină contribuția la sănătate (dar salariații încă beneficiază de sistemul public de sănătate), se reduce contribuția la pensie de la 25% la 21,25% – adică se elimină exact componenta de pensie facultativă, 3,75%, potrivit specialiștilor. Ne îndreptăm treptat spre dispariția acestui fond?

“Noi uităm că nu vorbim numai de această ordonanță (ordonanța 114⁄2018 − n.red.). Este un adevărat Pentagon al Bermudelor. Mai sunt cele trei inițiative care au trecut de Parlament, plus o altă inițiativă legată de recunoașterea sau nu a provizioanelor. Toate aceste inițiative care vin cu cadență creează premisele unei furtuni perfecte nu doar pentru sistemul financiar−bancar, ci pentru economie˝,
Sergiu Oprescu, Alpha Bank

05

La ce nivel va ajunge deficitul comercial al României?
Deficitul comercial a ajuns în primele zece luni ale anului trecut la 11,8 miliarde de euro, în creștere cu 15,6% față de aceeași perioadă a anului 2017 (plus 1,6 mld. euro). Acesta a fost cel mai înalt deficit înregistrat la zece luni din an din 2009 încoace, indică datele Institutului Național de Statistică (INS). Ce urmează?

06

Cât de dependentă energetic va fi România În 2019?

România a ajuns dependentă în proporție de 20% de importurile de energie, iar procentul ar putea să crească, în contextul în care pe piața locală a devenit mai ieftin să aduci energie de peste granițe decât să o produci aici.
Creșterea importurilor de energie a venit după rezol­varea problemelor de la Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni, care generează în mod normal 25% din producția de energie.
După întoarcerea minerilor la cele 10 cariere ale companiei,  România a avut nevoie de circa
1.800 MW suplimentari, recordul acestui an (până la închiderea ediției – n.red.), în mai multe intervale orare, pentru a-și aco­peri o cerere aflată în limite normale pentru această perioadă.
Cu aceste premise de început de an, nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla în restul anului.

07

Va începe Ford producția unui model nou de mașină la Craiova?
Ford a confirmat anul trecut o investiție suplimentară de 200 de milioane de euro și adăugarea unui număr de 1.500 de locuri de muncă dedicate producției unui al doilea vehicul la fabrica sa din Craiova.
Noul vehicul s-ar adăuga actualului SUV de clasă mică Ford EcoSport și motorului 1.0 EcoBoost, ambele produse deja la fabrica din Craiova. Pentru a sprijini producția noului vehicul, Ford România va angaja aproximativ 1.500 de operatori de bază și calificați pentru al treilea schimb. Forța de muncă actuală de la uzina de clasă mondială care asamblează vehicule și motoare – mai mult de 4.400 de angajați – va fi astfel suplimentată, totalul ajungând la aproximativ 5.900 de angajați. Compania anunța în primăvara anului trecut că noul model și data de start a producției acestuia vor fi confirmate în apropierea momentului lansării acestuia – ar putea fi 2019?

08

Care va fi deficitul bugetar la finalul lui 2019?
Deficitul bugetar de la finalul lui 2019 va trece, probabil, de pragul maximal de 3% cerut de instituțiile europene. Fiind vorba de un an electoral, am putea asista la măriri de salarii sau pensii, iar asta va duce atât la creșterea datoriei publice, cât și a deficitului bugetar.

09

Ce alte taxe va introduce Guvernul?
Pachetul de măsuri fiscale bugetare prin care guvernul „vrea să susțină și să aducă bunăstare românilor”, anunțat spre finalul anului trecut, inclusiv mult discutata „taxă pe lăcomie” (pe activele bancare), precum și taxe noi pentru companiile din sectorul energetic, de telecomunicații și industria jocurilor de noroc, ne face să ne întrebăm ce noi taxe ar putea anunța guvernul anul acesta.

10

Vine criza?
„Anul acesta se profilează și apariția unui set de dezechilibre – adâncirea deficitelor de cont curent și bugetar, dar și creșterea inflației, care ar trebui gestionate într-o manieră transparentă și consecventă. În timp ce indicatorii macroeconomici cel mai probabil vor fi robuști, mare parte din evoluția lor va depinde de capacitatea statului de a atrage, facilita și gestiona investiții, pe măsură ce nevoia de fluxuri de investiții – inclusiv prin absorbția de fonduri UE – va deveni mai pronunțată”, spune una dintre declarațiile recente referitoare la conturarea unei noi crize la orizont – de data aceasta a lui Johan Meyer, CEO-ul Franklin Templeton Investments. România a fost în 2018 una dintre economiile cele mai performante din Uniunea Europeană, cu o creștere estimată a PIB real de 4% y-o-y. Cu toate acestea, după un avans record și o accelerare semnificativă în ultimii ani, economia României se îndreaptă acum spre un viitor incert. Schimbările fiscale neașteptate din sectoare esențiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă să afecteze serios potențialul de creștere al țării, spune managerul.

11

Cine il va înlocui pe Mugur Isărescu la conducerea BNR?
Mugur Isărescu primea pentru cinci ani, cel de-al cincilea mandat pentru funcția de guvernator pe 16 mai 2014, iar acest mandat se va încheia în 2019. El îndeplinește această funcție din 4 septembrie 1990, cu întrerupere de un an (decembrie 1999 – decembrie 2000), când a fost prim-ministru. Cine va fi următorul guvernator al BNR?

12

Care va fi noul unicorn al țării?
După ce UiPath a devenit primul unicorn de pe piața locală, ne întrebăm ce altă companie de tehnologie ar putea să atingă acest statut. Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 1 miliard de euro (anul trecut, compania a fost evaluată la peste 689 milioane de euro), însă producătorul românesc de soluții de securitate cibernetică nu respectă întocmai definiția unicornului, nefiind un start-up.

13

Ce fac frații Pavăl cu noua companie tip holding cu un capital de 1 miliard de euro?
Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii retailerului Dedeman, au înființat în decembrie anul trecut Pavăl Holding, o companie cu un capital social de un miliard de euro, cea mai mare deținere directă a unor antreprenori români. Pavăl Holding este cea mai mare companie înființată în 2018 după valoarea capitalului social și este deținută de Dragoș Pavăl în proporție de 60% și de Adrian Pavăl de 40%. Frații Pavăl au realizat în ultimii doi ani mai multe achiziții, de la pachete de acțiuni în companii energetice la clădiri de birouri. Dedeman a cumpărat în 2018 proiectul The Bridge, în cea mai mare tranzacție de office de pe piața locală, evaluată la 200 de milioane de euro. Ei controlează însă și 59% din producătorul de cărămizi Cemacon, dar dețin și pachete de acțiuni în cadrul companiilor energetice Electrica, Transelectrica și Conpet. 

˝Am înființat firma holding pentru flexibilitatea pe care ți−o oferă această structură în dezvoltarea de noi investiții ale grupului nostru, dar și pentru că dorim să ne organizăm să ne structurăm mai bine pe linii de business încât să fim mai eficienți. Nu intenționăm să ne listăm la bursă. Pavăl Holding va deține toate participațiile pe care le controlăm în prezent˝, Dragoș Pavăl

14

Va ieși Telekom de pe piața locală?
Grupul elen OTE, prin intermediul căruia gigantul german Deutsche Telekom (DT) controlează Telekom România, a infirmat recent informațiile potrivit cărora ar fi demarat negocieri pentru vânzarea grupului format din fostele companii Cosmote și Romtelecom cu afaceristul bulgar Spas Roussev, însă pe piață zvonurile că nemții ar fi luat decizia de a ieși de pe piața locală persistă. Subiectul exitului DT de pe piața din România, care a început să se vehiculeze anul trecut, a revenit brusc pe piață săptămâna trecută după ce omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a preluat de la grecii de la OTE și nemții de la DT subsidiara din Albania, a afirmat pentru Capital.bg că se află în discuții și pentru achiziția Telekom România. „Achiziția Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piața de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operațiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacției, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuții și pentru Macedonia“, a declarat Roussev.

15

Câte fabrici se vor mai închide? 

Luna aceasta, producătorul elvețian  Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața bunurilor de larg consum, a anunțat oficial că va închide fabrica din Timișoara. Demersurile au început, procesul urmând a fi finalizat până la sfârșitul lunii mai 2019; închiderea fabricii va afecta jumătate din cei 860 de salariați din România, iar compania va muta inclusiv producția napolitanelor Joe, marcă românească preluată de Nestlé, în Ungaria. Închiderile de fabrici au fost constante ale ultimilor ani: în 2017, Dräxlmaier a închis o fabrică ce avea 800 de angajați în Pitești, iar anul trecut, producătorul românesc Lemarco Cristal din Urziceni a fost închis pe motiv că nu era competitiv. 

16

Ce investiții noi vor mai veni pe piața locală?
​În timp ce unele companii au anunțat închideri de fabrici, există și motive de optimism: anul acesta de pildă, producătorul de electrocasnice Arctic, controlat de grupul turc Arcelik, va porni producția de mașini de spălat în noua fabrică a companiei din localitatea Ulmi, județul Dâmbovița.
Noua unitate de producție va realiza în 2019 circa 1,1 milioane de electrocasnice, pentru ca în următorii ani cifra să se dubleze. Această nouă investiție de peste 100 de milioane de euro, din care o treime este ajutor de stat, va susține creșterea businessului Arctic pe piața locală până spre valoarea de 1 mld. euro, conform estimărilor ZF.
Grupul german Daimler, care deține marca Mercedes-Benz și este în top trei cei mai mari exportatori din economia românească, pornește luna viitoare producția unei noi cutii de viteze la Sebeș pe lângă cea automată cu nouă trepte, marcând astfel cea de-a doua extindere a producției sitului din județul Alba din ultimele șase luni.
Ce fabrici ar mai putea veni în România? Christophe Dridi, noul director general al Group Renault România și al Automobile Dacia, a declarat luna aceasta că vrea să crească gradul de integrare locală a mașinilor produse la Mioveni și discută cu mai mulți furnizori posibilitatea de a-i atrage pe piața locală – astfel, numărul producătorilor din automotive ar putea crește. 

17

Cine ar putea să își mai vândă compania?
Piața serviciilor medicale și farma a fost una dintre cele mai căutate în ultimii ani, investitorii strategici și financiari preluând lanțuri de farmacii, distribuitori farma, clinici și spitale din România. Domeniul a fost urmat de telecom – în luna mai a anului trecut, grupul american Liberty Global a anunțat oficial – după îndelungi speculații – vânzarea operațiunilor din România, Germania, Ungaria și Cehia către grupul britanic Vodafone. Va continua trendul sau vor urma vânzări spectaculoase pe alte segmente? Compania de consultanță și audit Deloitte România anunță că piața de fuziuni și achiziții va înregistra circa 100 de tranzacții în 2019 și va continua să reflecte trendul din ultimii zece ani.
De asemenea, valoarea medie a tranzacțiilor pentru anul 2019 este estimată de Deloitte România la 40 – 50 de milioane de euro, peste media de 40 de milioane de euro din ultimul deceniu.

18

Câte restaurante noi se mai deschid?
Nici nu a început bine anul, că știrile referitoare la deschideri de restaurante nu contenesc să apară: de la Therme, care a anunțat săptămâna trecută deschiderea unui restaurant în cadrul complexului de relaxare în urma unei investiții de 3,5 milioane de euro, și până la cel mai nou restaurant din Floreasca, Ora Experience, rezultatul unei investiții de 150.000 de euro, al omului de afaceri Bogdan Cervenschi.
În 2019 și-a anunțat revenirea pe piața locală lanțul de restaurante fast-food Burger King (adus de polonezii de la Amrest); Gregory’s, care deține deocamdată o unitate în Pipera, și-a anunțat extinderea spre finalul anului trecut; la fel și grupul românesc de restaurante Il Calcio, care vrea un al treilea restaurant.

19

Ce se va întâmpla cu prima casă?
Plafonul acordat garanțiilor pentru programul Prima casă va fi de 2 miliarde lei în 2019, la un nivel similar cu anul 2018, contrazicând astfel tendințele de scădere înregistrate în anul anterior. Pe de altă parte însă, programul Prima casă ar putea să nu mai fie susținut de bănci, ca urmare a faptului că ratele de dobânzi sunt mai mici față de cele standard, iar împărțirea riscului cu clientul este mai mare pentru bancă, de vreme ce avansul este mai mic față de creditele ipotecare de listă.

20

Cât va mai costa benzina?

Prețul benzinei va stagna sau va scădea în 2019, apreciază analiștii citați de ZF, comform tendinței de la finalul anului 2018.

21

Vor începe căutările de gaze în Marea Neagră?
OMV și Exxon trebuie să anunțe în trimestrul I din 2019 dacă zăcământul de gaze este comercial. Exxon și OMV-Petrom ar putea hotărî în acest an să facă exploatare și producție în Marea Neagră. 

22

Câți KM de autostradă va avea România ÎN 2019?
Potrivit informațiilor transmise agenției Mediafax de CNAIR (Comisia Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) la începutul anului, România ar urma să aibă 118 km noi de autostradă, depinzând însă de constructori; Asociația Pro Infrastructura contrazice însă acest obiectiv și oferă ca variantă fezabilă inaugurarea a 43 de km de autostradă.

23

Câți români vor mai pleca din țară?
Deputatul PNL Marilen Pirtea a declarat recent că 500.000 de tineri au plecat din România în ultimii zece ani din cauza „exodului alimentat de guvernarea PSD-ALDE”, precizând că există decalaje mari între așteptările cetățenilor și slaba calitate a vieții. Doar în 2017 din România au emigrat aproape 220.000 de persoane, potrivit datelor INS, iar numărul românilor plecați în străinătate în ultimele două decenii a ajuns la peste 3,6 milioane, cei mai mulți fiind în prezent în Italia și în Spania. 

24

Vor mai reuși companiile să facă 100.000 de noi angajări ?
Numărul de salariați va depăși 5 milioane de persoane, dar economia nu va mai putea angaja peste 100.000 de noi angajați în 2019 pe fondul deficitului de candidați. Or, potrivit lui Dragoș Petrescu, președintele Asociației HORA (patronatul restaurantelor), doar deficitul de personal din industria restaurantelor ajunge la 50.000 de persoane anul acesta.

25

Cum va evolua consumul?
După boomul consumului de anul trecut, specialiștii anticipează o încetinire a acestuia. Spre exemplu, reprezentanții industriei financiare care s-au reunit la mijlocul lunii ianuarie la Viena, la evenimentul dedicat lor, Euromoney, anticipau o scădere a inflației și temperarea creșterii cursurilor valutare pe fondul majorărilor salariale care au dus la creșterea puterii de cumpărare, la creșterea consumului și la susținerea creșterii economice. Ei spuneau că Europa Centrală și de Est nu mai poate crește prin consum, prin creșterea salariilor, fără să aibă o productivitate mare în spate. 

26

Cine va candida, în 2019, pentru funcția de președinte al României și cine va câștiga alegerile?

Alegerile din 2019 nu poartă o miză la fel de mare ca și cele de anul viitor, atunci când se va decide componența parlamentară. Cu toate acestea, o victorie a lui Klaus Iohannis poate însemna încă cinci ani de conflicte între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni. Cum niciun alt partid nu a desemnat încă un contracandidat, un nou mandat pentru Iohannis pare a fi varianta cea mai plauzibilă.

27

Ce partid european va deține majoritatea în Parlamentul European după alegerile din luna mai?
Alegerile europarlamentare din luna mai vor aduce clarificări în ceea ce privește ascensiunea partidelor eurosceptice sau stabilitatea coaliției actuale, în fruntea căreia se află Partidul Popular European. Dispariția de pe scena publică a unor partide precum Frontul Național (Franța) ar trebui să limiteze accesul partidelor extremiste în forul legislativ european; Parlamentul European va avea, cel mai probabil, o structură similară cu a celui de astăzi.

28

Ce partid va câștiga alegerile europar−lamentare desfășurate pe teritoriul României?
Fiind un partid de masă, PSD are cele mai mari șanse să câștige și alegerile europarlamentare din luna mai, în ciuda protestelor populare din ultimele luni. Șansa partidelor mici, așa cum este noua formațiune PLUS a lui Dacian Cioloș, este de a aduce la vot cât mai mulți „votanți ocazionali” – acel segment de alegători care se prezintă rar la cabina de vot și care poate modifica rezultatul final. Acest aspect e cu atât mai important în cadrul alegerilor europarlamentare, când prezența la vot e una extrem de scăzută.

29

Cine o să fie șeful Comisiei Europene după alegerile europarlamentare din mai 2019?
Șefia instituțiilor europene se împarte între partidele care înregistrează cele mai bune rezultate la alegerile europarlamentare; este de așteptat, prin urmare, ca Partidul Popular European (cea mai mare formațiune din Parlamentul European) să primească un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, chiar dacă acesta e în prealabil propus de liderii statelor membre. Un scenariu plauzibil e acela în care Jean-Claude Juncker va rămâne, timp de 5 ani, în fruntea organului executiv al UE.

30

Cum o să iasă România după cele 6 luni de președinție a Consiliului UE?
Cel mai important dosar al României (excluzând Brexitul) este negocierea exercițiului financiar 2021-2027. Interesele noastre sunt legate în special de fondurile de coeziune, iar presiunea tot mai mare pe o condiționare a acestora în funcție de respectarea valorilor europene poate deveni un subiect de controversă în timpul discuțiilor. Ca imagine, România – dacă va reuși să organizeze cu succes summiturile și întâlnirile formale – va avea de câștigat la finalul celor 6 luni.

31

Va ieși Marea Britanie din Uniunea Europeană până la finalul anului?
Este probabil întrebarea momentului, mai ales după înfrângerea istorică suferită de Theresa May pe
15 ianuarie. Premierul britanic trebuie să negocieze atât cu liderii europeni cât și cu parlamentarii din Regatul Unit, încercând să găsească o cale de mijloc care să permită ieșirea din Uniunea Europeană în termeni avantajoși. Principala miză e accesul pe piața unică europeană, o piață cu peste 500 de milioane de clienți (în jur de 440 de milioane după ieșirea Marii Britanii).

32

Va rămâne Donald Trump președintele Statelor Unite până la finalul acestui an?
Pe măsură ce ancheta condusă de procurorul special Robert Mueller avansează, tot mai mulți democrați înaintează varianta suspendării lui Donald Trump din funcția de președinte al Statelor Unite. E un scenariu greu de imaginat, dar și situația lui Donald Trump e una fără precedent. Acuzațiile legate de colaborarea cu agenți ruși ar putea, odată dovedite, să aducă finalul mandatului său la Casa Albă. Toate aceste acuzații există însă încă de la preluarea funcției, iar Trump a reușit să reziste în Biroul Oval.

33

Cum va evolua războiul comercial dintre Statele Unite și China?

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, declara, la finalul anului trecut, că Statele Unite sunt angajate într-un proces de a convinge China să se comporte precum o națiune normală în ceea ce privește comerțul”. Liderul chinez, Xi Jinping, nu pare impresionat de amenințările americanilor, iar negocierile dintre cele două state se află într-un punct mort. E de așteptat, prin urmare, ca tarifele aplicate reciproc să crească în continuare până la momentul în care una dintre cele două mari puteri va fi dispusă să facă un compromis.

34

Vom asista la semnarea unui acord de pace istoric între Statele Unite și Coreea de Nord?
Întâlnirea de anul trecut dintre Kim Jong-un și Donald Trump a fost un moment istoric, care a semnalizat atât deschiderea Coreei de Nord către Vest, cât și cea a lui Donald Trump către negocieri extinse. Semnarea unui acord de pace reprezintă doar o chestiune de timp, iar 2019 poate fi anul care să aducă normalizarea situației în acea regiune din Asia.

35

Vor rămâne Statele Unite în NATO?
Președintele Donald Trump a analizat în mai multe rânduri, în anul 2018, posibilitatea retragerii Statelor Unite din alianța nord-atlantică. Principalul său motiv de nemulțumire este faptul că partenerii din alianță nu alocă suficienți bani apărării. Decizia de a ieși din NATO ar fi însă una extremă și cu efecte pe termen lung, așa că Trump va rămâne, probabil, doar la stadiul de critici.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună