Nepoții lui Harry Potter

Titlul este puțin nedrept, pentru că ideea dezvoltării francizelor nu este nouă. Puterea financiară a unei francize s-a dovedit a fi, în timp, extrem de atractivă pentru studiourile americane de film, conștiente că un erou sau un context cunoscut și apreciat pot reprezenta o momeală eficientă pentru amatorii de cinema. “Serii precum Alien, Singur Acasă, Arma Mortală sau Terminator au funcționat foarte bine, deși erau întrucâtva originale în epocă. Acum Hollywood-ul s-a lenevit și mai mult și vrea universuri populare încă dinainte ca filmul să fie lansat, ca un fel de garanție a succesului. De aici și goana după drepturile de ecranizare”, explică criticul de film Ștefan Dobroiu.

Seriile momentului se numesc “Jocurile foamei” și “Amurg” (“Twilight”), care împreună cu Harry Potter, și cumva în siajul aventurilor tânărului vrăjitor, impun o cheie deosebită, cea de “role-model”.
“Tinerii se pot identifica perfect cu Harry Potter, Katniss Everdeen și Bella Swan, pentru că sunt personaje pro-active: oricât de grele ar fi împrejurările prin care trec, și adesea sunt deosebit de sângeroase, unele prea sângeroase pentru ratinguri AP12, eroii au o atitudine matură și constructivă, chiar dacă suferă în același timp de toate problemele vârstei. Sunt niște idealuri accesibile”, punctează Ștefan Dobroiu.
Cine sunt Harry Potter, Katniss Everdeen și Bella Swan?

Harry Potter este, din 1997, când a apărut primul roman, eroul absolut pentru tineri și pentru părinți, un brand care depășea în valoare 15 miliarde de dolari: șapte romane traduse în zeci de limbi, cea mai de succes serie de filme din istorie, cu un box office mondial de 7,7 miliarde de dolari și o autoare, JK Rowling, cu o avere de peste un miliard de dolari. Nu mai sunt prea multe de spus în plus.

The Hunger Games și eroina Katniss Everdeen sunt creațiile minții scriitoarei Suzanne Collins; primul roman din seria de trei a apărut în 2008 și a fost urmat de volumele “Sfidarea” și “Revolta”. Stephen King, maestrul romanelor de groază, a avut cuvinte de laudă despre roman, iar restul publicațiilor de specialitate s-au înscris cam în aceeași linie. De menționat și performanța din România: seria de romane a apărut la editura Nemira, “Jocurile foamei” fiind al doilea cel mai bine vândut titlu al anului 2011. În scurt timp, Collins a devenit o scriitoare de șase cifre, iar romanele sale au intrat în atenția Hollywood-ului. “Jocurile foamei” a fost lansat pe ecrane la finalul lunii martie 2012 și, până în prezent, fiecare dolar din bugetul de 78 de milioane s-a înzecit.

În România, conform CineMagia.ro, filmul a adus în săli peste 100.000 de spectatori – un club destul de select – și a adunat peste 1,6 milioane lei, adică peste 500.000 de dolari. Povestea nu este originală: o lume distopică, America de Nord divizată în mai multe districte subordonate unui Capitoliu arogant – aristocrat, un joc al supraviețurii organizat pentru adolescenți, tânăra Katniss care câștigă și se transformă într-o eroină, la propriu și la figurat. Nici filmul nu debordează de originalitate, existând critici care au invocat asemănări cu japonezul “Battle Royale” sau cu “Lord of the Flies”, ecranizarea romanului lui William Golding. Dar, pe de altă parte, o poveste bine spusă și bine jucată va reuși mereu să capteze atenția publicului și să aducă bani, iar seria jocurilor foamei este o asemenea istorie.