Home IT Negustorul de date. Cine este Vlad Ceali...
IT

Negustorul de date. Cine este Vlad Cealicu, românul din Craiova care a construit CryptoCompare, una dintre cele mai importante companii de date din lume

Cei mai mediatizați români din lumea crypto sunt cei care și-au lansat propriile criptomonede sau cei care au făcut milioane într-o piață volatilă aflată încă la început. Totuși, unii români au intrat în acest domeniu din pasiune pentru tehnologie și…

Negustorul de date. Cine este Vlad Cealicu, românul din Craiova care a construit CryptoCompare, una dintre cele mai importante companii de date din lume
Negustorul de date. Cine este Vlad Cealicu, românul din Craiova care a construit CryptoCompare, una dintre cele mai importante companii de date din lume · Foto: Business Magazin

Cei mai mediatizați români din lumea crypto sunt cei care și-au lansat propriile criptomonede sau cei care au făcut milioane într-o piață volatilă aflată încă la început. Totuși, unii români au intrat în acest domeniu din pasiune pentru tehnologie și din dorința de a furniza un produs util, nou și diferit față de competitorii lor. Unul dintre acești români este Vlad Cealicu, cofondator și chief technology officer (CTO) al CryptoCompare, unul dintre cei mai mari agregatori de date și furnizori de indici crypto din lume, evaluat la peste 50 de milIoane de dolari.

„Îmi place să rezolv probleme”, spune Vlad Cealicu, în vârstă de 35 de ani, care s-a stabilit în Marea Britanie în urmă cu mai bine de zece ani.

Născut în ă86 în Craiova, într-o familie de militari, el era pasionat de computere încă de când era copil. Așa cum se întâmplă în cazul unui copil de clasa a 5-a, pasiunea lui a plecat de la jocuri și de la posibilitățile oferite de acestea.

„Mi-au luat ai mei calculator în clasa a 4-a, iar în clasa a 5-a nu scriam programe, dar începeam să modific diferite lucruri, dacă era un joc care te lăsa să schimbi pozele sau muzica din el. De exemplu, era un joc, Worms Armageddon, și puteai să schimbi anumite fișiere, să pui alte fișiere de sunet, să pui alte imagini, nu scriam cod, dar modificam valori și diferite chestii.”

Momentul când a început să învețe limbaje de programare a fost odată cu intrarea la liceul de informatică din Craiova, în clasa a 9-a. Ulterior, a urmat cursurile Facultății de Automatică, Calculatoare și Electronică ale Universității din Craiova, începând din 2005.

„Am avut colegi care s-au mutat la București sau s-au dus la Timișoara, dar mie nu îmi place să schimb multe chestii foarte des și prietena mea era încă la liceu, nu prea avea rost să plec. M-am gândit că oriunde o să fac facultatea o să mă joc mai mult World of Warcraft, deci nu contează”, glumește Vlad Cealicu.

În perioada facultății a reușit chiar să câștige și bani din jocul numit World of Warcraft, în contextul în care vindea „aur digital” în joc împreună cu doi profesori din Horezu, jud. Vâlcea, pe care i-a cunoscut tot prin intermediul jocului.

Când era în ultimul an de facultate la Craiova, el și prietena lui au luat decizia de a se muta în anul următor în Marea Britanie.

„Cristina (prietena lui Vlad, n.red.) este cu trei ani mai mică decât mine și ea terminase liceul cu un an înainte să termin eu facultatea. A zis să încerce Dreptul în Craiova, dar la jumătatea semestrului și-a dat seama că nu îi place și s-a gândit să ne mutăm în Marea Britanie. S-a aliniat bine, întrucât terminam și eu facultatea, masterul în Marea Britanie era de numai un an și am zis «haide».”

 În 2009, la 23 de ani, Vlad Cealicu se muta în Marea Britanie alături de prietena lui, într-o mutare care avea să-i definească următorul deceniu din viață, dar și direcția în care s-a îndreptat cariera lui.

Programul de master de la Universitatea Canterbury Christ Church l-a costat circa 4.000 de lire sterline, în contextul în care el a ajuns în Marea Britanie cu un total de 8.000 de lire sterline, bani care pot fi considerați un ajutor de început din partea familiei.Banii rămași după achitarea programului de master i-au ajuns circa 7-8 luni, însă ulterior a avut nevoie de bani.

„Am căutat, am aplicat la niște joburi de grădinar, dar apoi am realizat că era departe și trebuia să iau un autobuz și era prea mult efort. Făceam voluntariat la un fel de azil de bătrâni și am întrebat dacă nu au ceva plătit și mi-au zis că au un job la curățenie.”

Deși acest loc de muncă a fost doar o soluție temporară până la finalizarea programului de master, un job plătit cu 6-7 lire pe oră, Vlad își amintește că a fost „cel mai puțin stresant job pe care l-am avut vreodată”.

În timp ce făcea curățenie la un azil de bătrâni pentru trei ore în fiecare seară, românul a început să lucreze și ca asistent de laborator la facultatea la care era înscris, un job care îi aducea 50 de lire pe oră, dar care îi asigura doar 3-4 ore de lucru pe săptămână.

„Mi-au ajuns banii și în vară am găsit un program cu facultatea să lucrez la o agenție de turism. Era un program cumva finanțat de guvern, prin care trebuia ca cei care termină studiile să ajute anumite companii să se modernizeze. Era prin 2010 și era vorba despre un an de internship.”

Aici a învățat cum să lanseze un website, cum să îl actualizeze, cum să introducă datele și toate celelalte aspecte care au ținut de platforma unei agenții de turism. După un an programul era pe cale să se încheie, iar Vlad era pe cale să intre ca IT-ist într-o piață a muncii care iubea IT-iștii încă de pe atunci, dar într-un moment mai de început.

„Am aplicat la mai multe joburi, cum face toată lumea din IT presupun, adică aplici la toate și vezi ce se întâmplă. Mai ales la început, când nu ai experiență multă, este greu în IT. Degeaba zice toată lumea vino în IT că se plătește bine. Se plătește bine, dar toată lumea vrea pe cineva cu 3-4 ani de experiență și era și mai greu în 2011.”

Față-n față cu finanțele

După ce a trimis CV-ul către mai multe companii, Vlad Cealicu a fost contactat de ADVFN, la acel moment una dintre cele mai mari companii care furnizau date și instrumente financiare pentru piețele de acțiuni din întreaga lume.

„Inițial aveau un forum și am început să lucrez la forum, apoi le-am făcut partea de streaming de date, am făcut mai multe. Acela a fost primul job de birou unde am lucrat cu mai multă lume, nu eram singur și am învățat care e faza cu managementul, cum să gestionezi oameni, cum să organizezi proiecte. Erau o grămadă de oameni deștepți acolo și încă țin legătura cu ei.”

Aici a învățat cum funcționează piețele, ce înseamnă tradingul și care sunt instrumentele financiare de pe piețele de capital. Tot aici a auzit pentru prima dată de bitcoin, însă prima achiziție în crypto a avut loc mai târziu. Cealicu a lucrat la ADVFN până în 2013, când a decis să urmeze o altă cale.

„La un moment dat a plecat persoana care era chief marketing officer la ADVFN. Eu cerusem o mărire de salariu de la ei, au zis că nu au bani, iar tipul care plecase mi-a zis că poate să îmi dea mai mulți bani dacă merg cu el. M-am întors la cei de la ADVFN și le-am zis că o să plec și deodată au avut bani să îmi dea mai mult.”

Însă, în situația respectivă, pentru el au fost mai importante principiile decât banii, iar simplul fapt că angajatorul său „a găsit bani” atunci când el și-a găsit altă ofertă a cântărit drept factor decisiv în plecarea sa.

„Chiar dacă îmi dați mai mult, din principiu nu o să stau că nu e vorba de bani, ci de faptul că m-ați mințit. Și ăsta este unul dintre lucrurile pe care am reușit să nu le facem cu CryptoCompare. Plătim oamenii cât valorează și dacă nu avem bani să le dăm nu le facem contraoferte pentru că nu ajută pe nimeni, oricum pleacă până la urmă.”

În 2013, un alt coleg de la ADVFN s-a angajat la London School of Business & Finance (LSBF). Acesta l-a chemat pe Vlad Cealicu să meargă cu el pentru a prelua funcția de head of software development, un fel de CTO intern, așa cum explică el.

Trebuie menționat că în perioada de mai bine de un an și jumătate în care a lucrat pentru LSBF a ajuns să cumpere și primul Bitcoin, la prețul de 80 de lire, însă i-a pierdut pe toți atunci când a început să investească în alte proiecte.

Ulterior, Vlad Cealicu l-a cunoscut pe Charlie Hayter, cel care avea să îi devină prieten și cofondator în businessul CryptoCompare. Charlie a lucrat pentru ADVFN cu câțiva ani înaintea lui Vlad, iar la scurt timp după ce s-au cunoscut cei doi s-au gândit că pot lansa o companie care să facă pentru exchange-uri de crypto ceea ce făcea ADVFN pentru Bursă, adică să furnizeze date și instrumente financiare.

„Să ne conectăm la toate, să luăm tranzacțiile și ordinele și să le listăm la noi pe site pentru că nu era nimic care să facă agregare, adică era CoinMarketCap, dar agrega altfel, mai erau câteva site-uri, dar noi ne-am gândit că dacă putem agrega toate datele și să avem și forum, și ghiduri, o să fie ceva în pus față de ceilalți (…) Eu am zis «OK, hai să încercăm», între timp mă plictisisem și la LSBF, tot făceam landing pages și baze de date pentru studenți. Adăugam valoare dar nu mă entuziasma atât de mult munca.”

Pe cont propriu

În 2014, Vlad Cealicu a lansat compania alături de Charlie Hayter și de Paul Dobre, un român din Craiova care l-a contactat pe Vlad în 2014 să lanseze o companie împreună, inițiativă ce a sfârșit prin a se alătura în demersul care avea să devină CryptoCompare.

„Ne-am apucat și am lucrat șase luni, am avut 50.000 de lire sterline investiție de la cineva pentru 5% sau 10% din companie. Am plătit salariul meu, îl plăteam și pe Paul, dar puțin pentru că lucra din România și nu avea cheltuieli mari, iar Charlie nu avea salariu pentru că mai avea niște economii.”

Întrebat cum a fost primit proiectul în piață, Cealicu spune că „nu prea interesa pe nimeni, era încă un site de crypto”.

Totuși, încetul cu încetul traficul de pe site a început să crească și evolua în tandem cu evoluția bitcoin.

„Și în 2015 când s-a lansat Ethereum au fost multe evenimente în Londra și îi știam pe cei din Ethereum, am început să avem mai multe vizualizări pentru că i-am convins pe toți care lucrau cu Ethereum să ne utilizeze API-ul. (…) Apoi a fost faza cu ICO-uri (initial coin offering), am încercat să listăm cât mai multe și venea lumea și se uita ce se întâmpla cu ele și așa am crescut.”

Vlad Cealicu își amintește că în 2015-2016 au mai găsit o finanțare de 200.000 de lire care i-a ajutat să meargă mai departe, în contextul în care echipa era încă de doar cinci membri.

„Ne-au ajuns banii până prin 2017, după aceea a crescut Ethereum și au venit multe ICO-uri și am făcut destul de mulți bani din advertising, vreo 4-5 milioane de lire sterline într-un an. În 2018 nu am mai făcut bani aproape deloc, dar aveam banii din anul anterior.”

Anul 2018 a adus nevoia extinderii modelului de business spre noi fluxuri de venituri, iar CryptoCompare a lansat un API care putea fi integrat de clienții mai mari, care își doreau să plătească pentru date de calitate în timp real.

Pas cu pas, clienții mari au început să vină, de la companii crypto precum Exodus sau Blockchain.com și până la clienți non-crypto precum Banca Centrală Europeană, Reuters (Refinitiv), Financial Times sau chiar Bloomberg.

Pentru toți aceștia, CryptoCompare este un business de date, nu un business de crypto, care le furnizează diferite seturi de informații. Următoarele runde de finanțare au venit dinspre investitori mari, precum Bitmax, și au dus evaluarea companiei la zeci de milioane de dolari.

Concret, cea mai recentă rundă de finanțare a avut loc în 2021 și s-a ridicat la 3,5 milioane de dolari, conform datelor publicate de PitchBook. Aceasta a dus evaluarea CryptoCompare la peste 50 de milioane de dolari.

În ultimii ani, CryptoCompare a lucrat pentru a deveni un agregator și furnizor de date pe care să se poată baza clienți mari și deservește atât clienți corporate, cât și guvernamentali sau clienți de retail. Chiar și compania de audit și consultanță EY, una dintre cele mai mari din lume, utilizează CryptoCompare pentru date din lumea crypto.

„Noi în 2014 ne gândeam să ne facem exchange pentru că toată lumea făcea bani din platforme de exchange, dar pe măsură ce am discutat cu astfel de platforme am înțeles că dacă facem și noi una nu mai putem fi companie de date pentru că o să ne anuleze toate contractele cu ele, că nu dai date la competiție. La fel și dacă ne facem noi un produs de taxe, atunci toți cei care iau datele noastre pentru produsul lor de taxe nu vor mai lua de la noi și se vor duce la un competitor. Și mai bine ne concentrăm pe date și pe instrumente decât pe interfețe și alte aspecte pe care se descurcă mult mai bine alții să le facă. Sunt companii de taxe și audit cu mult mai multă experiență pe mai multe jurisdicții și lucrăm cu ei să integreze active crypto.”

Compania se concentrează acum pe calitatea datelor și pe rescrierea sistemelor care încă funcționau dar care trebuiau actualizate.Totodată, CryptoCompare dezvoltă instrumente din ce în ce mai sofisticate, începe să furnizeze tot mai multe rapoarte de referință în piață, în timp ce lucrează mai atent pe instrumente precum opțiuni, derivate sau DeFi. Concomitent, CryptoCompare a început să realizeze diferiți indici (index) cu mai mulți parteneri.

Astăzi au ajuns la peste 100 de indici, iar unul dintre ei este chiar aprobat de FCA, autoritatea pentru conduită financiară din Marea Britanie.

„Facem din ce în ce mai mulți indici complicați unde inițial aveam un benchmark al nostru, care acum este autorizat de FCA, și dupa aceea am început să lucrăm cu parteneri să facem mai mulți indici unde poți schimba metodologia, să nu fie în funcție de capitalizare, ci de volum sau de volatilitate, etc.”

Pentru a înțelege mai bine, CryptoCompare nu oferă efectiv o platformă prin care se poate investi, ci calculează indici împreună cu partenerii lor, pe care alții îi pot utiliza pentru a lansa produse în sine.

„Nu oferim platforma prin care se poate investi, noi calculăm indicele cu partenerii noștri, Envis, și vin alții care vor să își facă un ETF (exchange traded fund), își fac fond, le trebuie un custode, un administrator de indice, un calculator de indice, iar noi și Envis suntem deja administrator și calculator și le zicem «Uite, avem noi indicele ăsta care deja face ce vreți voi să facă, vă trebuie manager de fond și custode și puteți lansa un fond de investiții», dar nu facem asta noi.”

Printre partenerii cu care lansează indici se numără și bursa din Singapore sau Financial Times-Wilshire. Totodată, produsele de date oferite de CryptoCompare sunt utilizate de mai multe bănci mari, însă Vlad Cealicu nu a putut oferi nume.

Este interesant de menționat că produsele CryptoCompare pot fi utile chiar și pentru ANAF-ul românesc, întrucât ar putea ajuta la monitorizarea pieței.

Compania a înregistrat în 2021 venituri de circa 4 milioane de lire sterline, estimează Vlad Cealicu, care astăzi mai are o participație de circa 20% în companie. Numărul de angajați a ajuns astăzi la circa 70 de persoane.

Ca investitor, Vlad spune că are în prezent și un portofoliu crypto personal care valorează 800.000-900.000 de lire sterline, dar care a ajuns în trecut și la peste 1 milion de lire sterline. Totuși, el nu tranzacționează în mod activ. Totodată, el investește și pe bursă.

 „A mers bine cu acțiunile de tehnologie anul trecut. (…) În general investesc în chestiile pe care le cumpăr. Dacă dau 80 de lire pe 10 baxuri de Cola, investesc și 80 de lire în compania care le-a produs. Și tot așa. Când am făcut vaccinul Pfizer am investit și în ei.”

Vlad Cealicu a devenit mai cunoscut în România începând cu anul trecut, când a organizat un eveniment în parteneriat cu exchange-ul local Tokero, prin care l-a adus în România pentru prima dată pe Vitalik Buterin, cofondatorul Ethereum.

Cealicu participă de mai mulți ani la organizarea întâlnirilor Ethereum din Londra, unele dintre cele mai mari evenimente de acest tip din lume.

El spune că un rol important în decizia sa de a intra în antreprenoriat l-a avut mediul din Marea Britanie, întrucât contextul pe care îl avea în Craiova în urmă cu mai bine de un deceniu nu îl încuraja într-o astfel de direcție.

„Eu dacă nu aș fi venit în Marea Britanie nu m-ar fi bătut niciodată gândul să îmi fac compania mea, nu e ceva la care m-aș fi gândit. E ușor să judec dacă nu am mai trăit de 12 ani în România, dar în cultura mea până la 23 de ani nu era cu antreprenoriat, era cu facultate, apoi ajungeai la o companie mare și progresai acolo până să ajungi ceva manager. Nu m-aș fi gândit la opțiunea că fac eu o companie care ajunge să fie mare. Presupun că e și partea cu spiritul antreprenorial pentru că în IT e greu. În România ai salarii mari în IT și de ce să riști să faci compania ta și să nu meargă, când poți lua 4.000-5.000 de euro pe lună și să nu ai nicio grijă. Cred că asta e problema cea mai mare, plus că nu ai relațiile și deschiderea.”

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună