Nebunia păcănelelor – câți bani aruncă anual românii pe aparatele de jocuri

Ba chiar depășește jocurile online dacă în calcul intră și piața neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din țară care funcționează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entități – Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri și Romslot – Asociația Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piață.

„Ca și la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reașezare a pieței, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului„, spune Cristian Pascu, președintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câți erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate”, punctează Pascu. Structura pieței este și acum dominată tot de cei mici și mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piață. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine dețineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

În țară există peste 12.000 de spații unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spațiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 și 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc și alte jocuri electronice care nu necesită dealeri și crupieri.

„Există o barieră legislativă care limitează foarte mult piața și o forțează în anumite direcții”, spune Cristian Pascu. Dincolo de spațiile cu până la cinci aparate, următorul prag permis este de minimum 15, cifră care până în 2010 era chiar de 20, însă demersurile AOPJNR au reușit să determine scăderea ei. Implicit, multe spații cu săli de jocuri sunt nevoite să se limiteze la cinci aparate pentru că, deși ar mai putea adăuga 2-3, nu au nevoie sau costul e prea mare pentru încă 10. „Piața, mai ales din provincie, este împinsă în jos din cauza acestei limitări„, mai spune Pascu, pe agenda căruia se află o nouă inițiativă de a diminua pragul la zece aparate. Criza economică, tradusă implicit în scăderea banilor direcționați de români către industria de noroc și a aparatelor, este doar unul din factorii pentru care piața a scăzut. „Modificările legislative de după 2009 sunt un alt motiv„, spune Dan Iliovici, executive manager al Romslot, făcând referire la taxele pentru licența de operare pe piață, de 8.000 de lei pe an pentru fiecare aparat, de introducerea biletului de intrare, dar și de taxa anuală pentru autorizarea aparatelor. Drept urmare, au fost necesare „măsuri de reorganizare și un management strict al costurilor, în contextul în care competiția s-a ascuțit”, adaugă Iliovici.

„Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deși echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor piețe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susținut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din țară, iar investițiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuținat semnificativ. Și echipamentele noi au prețuri tot mai mici, între 1.000 și 6.000 de euro, după cum spune Dragoș Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piață, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiție cu DGL Pro și Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generație”.

„Piața este cumva saturată”, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogățească, taxele tot mai ridicate și-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deși foarte tentantă pe motivul percepției că se pot face ușor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.