Cum ne protejăm economiile când inflația poate ajunge la 10% la final de an? Horia Gustă, AAF: Acțiunile și fondurile de acțiuni, singurele soluții pe un orizont mai lung de timp. Nu există alternative pe termen scurt
Inflația din România accelerează puternic, atingând în iulie aproape 8% și fiind estimată de BNR la 9,6%-9,7% în septembrie, pe fondul majorării TVA și accizelor, în timp ce unii economiști prognozează valori între 8% și 10% la final de an.…
Inflația din România accelerează puternic, atingând în iulie aproape 8% și fiind estimată de BNR la 9,6%-9,7% în septembrie, pe fondul majorării TVA și accizelor, în timp ce unii economiști prognozează valori între 8% și 10% la final de an. Dobânzile la depozite bancare și titlurile de stat nu mai protejează economiile pe termen scurt, fiind recomandate în acest sens companiile listate care pot transfera costurile către consumatorul final sau fondurile mutuale cu componentă de acțiuni.
„Pe termen mediu și lung, singurele fonduri care bat inflația sunt cele de acțiuni. Nu cred însă că există o soluție investițională care să bată în septembrie inflația preconizată de BNR. Nu trebuie să te uiți la soluții pentru o lună-două-trei, ci la soluții cu durată mai lungă”, spune Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Rata anuală a inflației a ajuns în iulie la 7,8%, de la 5,7% în iunie. Creșterea de luna trecută a fost susținută de majorarea prețurilor la alimente și servicii cu 7,67%, respectiv 7,33%, în timp ce bunurile nealimentare au înregistrat un avans de 8,18%. Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că dobânda de politică monetară, care staționează de un an la 6,5%, nu va fi diminuată în acest an, având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor.
„Titlurile de stat sunt sub 8% în lei și 6,5% în euro, dar la zece ani. Dobânzile la depozite sunt sub valoarea titlurilor de stat, deci dacă inflația se face 9% în septembrie, nu există o soluție pe termen scurt. Nu discutăm despre excepții, care pot fi întâmplătoare”, continuă Horia Gustă.
La 1 august, TVA-ul pentru produsele alimentare a crescut de la 9% la 11%, iar pentru produsele nealimentare de la 19% la 21%. Această majorare este de așteptat să amplifice inflația, deja cea mai ridicată din Europa, impactul resimțindu-se nu doar în magazinele alimentare, ci și în restaurante, farmacii, benzinării sau magazine de bricolaj.
„Emitenții de acțiuni sunt cei care înglobează în businessul lor inclusiv această inflație, deci își vor ajusta produsele încât să rămână o marjă de profitabilitate, iar lucrul acesta se transferă destul de repede. Ne uităm, de exemplu, la emitenții din energie sau sănătate, care vor transfera creșterile în prețul produselor, iar atunci lucrurile se vor așeza”, mai spune reprezentantul AAF.