Ne pândește o nouă criză mondială, de data asta una care își face treaba lent, dar sigur. Care sunt obiectele pe care le folosim cu toții zilnic și care ne duc către o nouă criză mondială

De la sfârșitul anilor 1930, numărul de spermatozoizi din întreaga lume pare să fi scăzut semnificativ. În timp ce declinul a fost observat inițial în țările occidentale, există dovezi ale aceluiași fenomen în țările în curs de dezvoltare, iar procesul în cauză pare să accelereze, potrivit Financial Times.

Timp de peste două decenii, Swan, un statistician în vârstă de 87 de ani, devenit epidemiolog, și-a dedicat viața studierii efectelor substanțelor chimice „care au potențialul de a perturba sistemul endocrin”, tulburând hormonii naturali ai organismului. Printre acestea se numără „bisfenolii”, agenți care întăresc plasticul pentru a putea fi utilizat în recipientele de depozitare a alimentelor – înclusiv în fabricarea biberoanelor – și „ftalații”, care înmoaie plasticul pentru a fi utilizat în ambalaje și produse precum furtunurile de grădină. În ultimii ani, au fost găsite urme ale acestor agenți în laptele matern, țesutul placentar, urina, sângele și lichidul seminal ale pacienților examinați.

Potrivit lui Swan, produsele „inofensive” folosite în bunul mers al vieții noastre de zi cu zi au potențialul de a reduce numărul de spermatozoizi. Efectele acestor agenți asupra sănătății umane nu se opresc aici: ei pot perturba funcția tiroidiană, pot declanșa cancerul și obezitatea.

De asemenea, cercetătoarea este de părere că expunerea involuntară la aceste chimicale în uter poate dăuna sever fătului. Potrivit lui Swan, lumea, prin obiceiurile de consum actuale, ar putea să se îndrepte „ca un somnambul într-o criză globală a fertilității”. Dacă ipoteza ei este corectă, o regândire a proceselor industriale și a stilului de viață actual ar putea deveni o nevoie absolut imperativă pentru prezent și viitor.

Chiar dacă numărul mediu de spermatozoizi a scăzut, motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru sunt încă disputate de oamenii de știință. Unii dintre aceștia se întreabă dacă acest proces ar trebui cu adevărat să ridice semnale de alarme în rândul oamenilor. „Nu sunt neapărat de părere că vom fi reduși la un scenariu asemănător cu cel din The Handmaid’s Tale”, spune Swan, referindu-se la romanul lui Margaret Atwood care prezintă o lume în care agenții de poluare contribuie la o calamitate reproductivă la nivel global. Cu toate acestea, cercetătoarea este de părere că în viitorul apropiat vom asista la o creștere dramatică a numărului de contracte de surogat și a utilizării reproducerii asistate. În timp ce se îndreaptă către al zecelea deceniu de viață, Swan se teme că timpul avertismentelor privitoare la ceea ce ea numește „o amenințare la adresa umanității” se îndreaptă către final.

În 2011, Swan, alături de o echipă de savanți, a început să efectueze cea mai complexă cercetare a literaturii de specialitate privind scăderea numărului de spermatozoizi de până acum. În total, 185 de subiecți au fost examinați în detaliu, folosind metode de meta-analiză ultraavansate. Concluzia a fost profund tulburătoare. Numărul de spermatozoizi părea să fi scăzut cu 52% în 38 de ani, adică ceva mai mult de 1% pe an. Când studiul a fost publicat în 2017, a făcut „valuri în presă”, își amintește ea, ceea ce a determinat-o în cele din urmă să publice Count Down, o carte destinată publicului larg. Deși momentul 2017 putea să se fi simțit ca un triumf, bătălia lui Swan pentru a convinge autoritățile de reglementare, legiuitorii și industria a avansat cu o viteză glacială.

Swan avertizează că în era materialelor sintetice, oamenii au ajuns să ingereze plastic, sub formă de particule și vapori. Substanțele chimice din plastic se preling din recipiente în alimente, în special atunci când sunt încălzite, fapt deosebit de nociv pentru sănătatea ființei umane. O reglementare a producției elementelor pe bază de plastic nu numai că ar ușura ecosistemul planetar, dar ar putea îmbănătăți în mod direct sănătatea omului în feluri încă nebănuite de societatea modernă.