Home Cover story Ne confruntăm cu o criză globală a pensi...
Cover story

Ne confruntăm cu o criză globală a pensiilor. Ce e de făcut

Încă de la jumătatea secolului trecut, speranțța de viațță a crescut în mod constant: la fiecare cinci ani, durata medie de viațță a crescut cu 12 luni. Copiii născuțți în 2017 ar trebui, potrivit statisticilor, să prindă anul 2117. Creșterea longevitățții e un lucru pozitiv, dar are un impact profund asupra sistemelor sociale care ar trebui să ne protejeze atunci când ajungem la vârsta pensionăr…

Ne confruntăm cu o criză globală a pensiilor. Ce e de făcut
Ne confruntăm cu o criză globală a pensiilor. Ce e de făcut · Foto: Business Magazin

În Japonia, care are cea mai rapidă rată de îmbătrânire a populației, pensionarea poate începe de la 60 de ani; asta poate duce la o perioadă de peste 45 de ani pentru un pensionar care va ajunge la vârsta de 105 ani.

Problemele rezultate de aici sunt printre cele mai bizare: datele relevă că aproximativ 35% din delictele de furt din magazine sunt comise de japonezi cu vârste de peste 60 de ani. Pe același segment de vârstă, 40% din delicvenții recidiviști au comis același delict de peste șase ori. Există motive solide, concluzionează un raport, să se presupună că în special valul de furturi din magazine reprezintă o încercare a celor acuzați să ajungă în închisoare, o instituție care oferă mâncare, cazare și servicii medicale gratuite. Motivele recidivărilor sunt foarte solide. Chiar și cu o dietă frugală și cazare ieftină, un pensionar japonez cu economii minime se confruntă cu costuri de trai cu 25% mai mari decât pensia de stat de bază de 780.000 de yeni (6.900 de dolari) pe an. „Situația socială din Japonia îi forțează pe cei în vârstă să comită delicte. Raportul celor care beneficiază de asistență publică se situează la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul războiului. Aproximativ 40% din japonezii în vârstă trăiesc singuri. Este un cerc vicios. Aceștia părăsesc închisoarea, nu au bani sau familie și se apucă imediat de delicte”, arată Akio Doteuchi, cercetător la NLI Research Institute din Tokio, într-un articol publicat de Financial Times.

Pe de altă parte, pensionarii din Olanda, Turcia și Croația primesc o indemnizație mai mare decât cea primită în timpul anilor de muncă. Olandezii și turcii primesc 101%, respectiv 102% din salariul luat ca bază de calcul, în vreme ce croații se laudă cu o indemnizație egală cu 129% din aceeași valoare. Datele au fost publicate de Organizație pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) la începutul acestui an, în cadrul raportului „Pensiile dintr-o privire, 2017”.

India (99%), Portugalia (95%) și Italia (93%) sunt de asemenea competitive în acest clasament, în vreme ce la polul opus se situează Marea Britanie, unde pensionarii primesc doar 29% din salariul luat ca bază de calcul. Media OECD este de 63%, iar cea din rândul statelor membre ale UE este de 71%, potrivit raportului citat.

Chiar dacă aceste valori par destul de generoase, ele ascund și câteva motive de îngrijorare. Spre exemplu, îmbunătățirea sistemelor publice de sănătate în țările dezvoltate se traduce într-o speranță de viață crescută; prin urmare, oamenii vor beneficia de pensie pentru un timp mai îndelungat decât se estimase inițial, provocând dezechilibre economice. Potrivit datelor Băncii Mondiale, pensionarii din statele cu cele mai performante sisteme publice de sănătate trăiesc mai mult cu 8-11 ani. În Japonia, speranța de viață este cu 16 ani mai mare.

Sistemele sociale din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada și Australia sunt considerate „o bombă cu ceas” la nivel global: până în anul 2050, acestea vor crea un deficit de 224 de trilioane de dolari. Acest lucru va afecta viitorul următoarelor generații și va duce la cea mai mare criză a pensiilor din istorie, subliniază un studiu realizat de World Economic Forum (WEF). Dacă adăugăm și China și India, deficitul se va apropia de 400 de trilioane de dolari  de cinci ori valoarea actuală a economiei globale.

„Creșterea anticipată a longevității și îmbătrânirea populației reprezintă echivalentul financiar al încălzirii globale”, a declarat celor de la WeForum Michael Drexler, șeful diviziei de sisteme financiare și infrastructură din cadrul World Economic Forum. „Trebuie să luăm măsuri sau să acceptăm faptul că acest fenomen va genera consecințe care vor afecta viitoare generații”, a adăugat Drexler.

Pentru a răspunde acestei amenințări, mai multe state  printre care și unele membre ale UE  au crescut vârsta de pensionare pentru femei și bărbați. În Marea Britanie, spre exemplu, vârsta va crește pentru ambele categorii până la 66 de ani. Autoritățile intenționează ca până în 2028 vârsta de pensionare să ajungă la 67 de ani. O altă măsură luată de britanici a fost introducerea obligativității pentru angajatori de a crea un program de pensii pentru toți lucrătorii care câștigă peste 10.000 de lire sterline pe an.

Astfel de modificări sau norme introduse nu vor fi însă suficiente; statele va trebui să găsească strategii individuale prin care să se asigure că vârstnicii vor putea să ducă o viață din care să nu lipsească lucruri de bază, așa cum ar fi mâncarea sau îngrijirea medicală.

Este important ca aceste strategii să includă și o importantă componentă educațională – cel mai bun mod de a-ți asigura un trai decent este găsirea unei soluții corecte de economisire.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună