Nadia Tunsu și Ionuț Munteanu, audiați pentru funcțiile de directori ICR Istanbul, respectiv ICR Praga

Comisiile pentru cultură și politică externă din Senat se vor reuni în ședință comună marți, de la ora 11.30, pentru audierea Nadiei Tunsu și a lui Ionuț Munteanu, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX surse parlamentare.

Până la momentul difuzării acestei știri, nu a fost înaintată nicio propunere pentru funcția de director al ICR Paris, după ce Yvette Fulicea, implicată în scandalul invitațiilor de la Ambasada României din Paris, și-a prezentat demisia, în luna februarie.

În prezent, ICR Praga este condus de Veronica Miclea, director adjunct al instituției, având în vedere că, pe 24 aprilie 2014, Mircea Dan Duță și-a încheiat mandatul în fruntea acestei instituții.

La ICR Istanbul, director a fost, până în luna februarie, Silvana Rachieru, care a ocupat această funcție din 2011. În iunie 2013, Andrei Marga, pe atunci președintele Institutului Cultural Român (ICR), a cerut eliberarea din funcție a directorului ICR Istanbul, Silvana Rachieru, și a directorului ICR Madrid, Ioana Anghel, precum și a directorilor adjuncți ai celor două filiale. De asemenea, în aceeași lună, Andrei Marga și-a dat demisia din funcția de președinte al ICR, la câteva ore după ce membrii comisiilor de cultură și politică externă din Senat au cerut revocarea din funcție a acestuia. Solicitarea lui Marga privindu-le pe Silvana Rachieru și Ioana Anghel nu a mai fost discutată în Comisiile pentru cultură și politică externă din Senat.

Procedura în cazul propunerilor pentru funcțiile de directori ai filialelor ICR este aceeași ca în cazul numirilor ambasadorilor, doar că votul din comisie nu este consultativ, ci obligatoriu.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanța de Urgență (OUG 27/2012) prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membri ai consiliului de conducere.

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii și civilizației naționale în țară și în afara ei, potrivit site-ului instituției. Creșterea vizibilității valorilor culturale românești în lume constituie scopul principal al activităților desfășurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înțeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de inițiativele externe de factură politică și economică. O direcție prioritară de acțiune a ICR privește comunitățile din țările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

În prezent, rețeaua institutelor culturale românești din străinătate cuprinde 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția, Viena și Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.