Muzicianul român care are o carieră internațională de excepție. El a cântat în toată lumea dar acum se reîntoarce acasă pentru a arată lumii farmecul neremarcat al țării
Andrei Cavassi este unul dintre românii care au reușit să își creeze o carieră de renume în afara țării, cântând ca violoncelist în unele dintre cele mai cunoscute locuri ale planetei. Reîntors de curând în România, muzicianul plănuiește să realizeze…
Andrei Cavassi este unul dintre românii care au reușit să își creeze o carieră de renume în afara țării, cântând ca violoncelist în unele dintre cele mai cunoscute locuri ale planetei. Reîntors de curând în România, muzicianul plănuiește să realizeze o serie de proiecte prin intermediul cărora vrea să surprindă farmecul neremarcat al țării.
„Mi-am descoperit pasiunea pe vremea când eram copil și ascultam muzică la casetofon și, mai târziu, când am început să susțin concerte în Japonia, am descoperit muzica pe care doresc să o cânt. Cea mai veche amintire legată de muzică o am de când mergeam la mare in vacanță cu părinții, la vârsta de 4-5 ani. Țin minte că seara la cină eram atras de muzică si plecam de lângă ei ca să ajung lângă scena unde cânta în fiecare seară trupa Compact. Eram fascinat de ceea ce auzeam”, spune Andrei Cavassi.
Născut în 1982 în București, tânărul reprezintă a treia generație de artiști din familia sa. El și-a urmat chemarea artistică moștenită studiind la Universitatea Națională de Muzică din Capitală, urmată pe rând de Luxemburg, Zürich și Hamburg. După terminarea studiilor, a cântat în Orchestra Filarmonică George Enescu și în Orchestra Națională Radio, concertând în toată lumea, de la Teatrul Colon din Buenos Aires la Berliner Philharmonie din Berlin și Blue Note, în Tokyo. Andrei crede că, dacă ar fi rămas în România, probabil ar fi fost angajat într-o orchestră de stat și ar fi așteptat necontenit pensia, statu-quo-ul nereușind decât să îi limiteze adevăratul potențial, fapt ce l-a determinat să își găsească un loc unde să se poată simți fericit și împlinit.
Recent, artistul a cântat în cadrul ansamblului de Tango din Tokyo, unde a fost nevoit să își adapteze interpretarea în așa fel încât să păstreze sunetul original al compoziției și, în același timp, să își pună amprenta personală asupra pieselor. Deși proiectul a reprezentat o provocare fără precedent în cariera sa, Andrei a avut ocazia de a evolua, susținând trei audiții „de foc” înainte de a fi acceptat. Inițial, a trebuit să obțină aprobarea directorului agenției, apoi colegii din formație au votat dacă îl vor păstra sau nu, urmând să susțină șase luni de probă pentru a fi admis definitiv.
„Majoritatea artiștilor japonezi au un țel suprem, anume perfecțiunea tehnică. Experiența de a cânta și de a lucra zilnic cu artiști japonezi de un nivel tehnic foarte ridicat m-a schimbat fără îndoială în bine și am avut parte de multe momente de neuitat, printre care aș enumera concursul de interpretare din Kyoto, înregistrările de la Columbia Music Japan sau concertul de la Blue Note Tokyo.”

Andrei este de părere că, în muzică, recunoașterea financiară nu este direct proporțională cu valoarea, întâlnind în mai mult rânduri artiști foarte talentați și muncitori care trăiau de pe o lună pe alta și artiști mediocri, dar care au reușit să își speculeze calitățile, să își cunoască limitele și să facă – într-un final – carieră. Astfel, un artist trebuie să aibă inventivitate, adaptabilitate, puterea de a trece rapid peste eșec, inteligența de a profita de moment și capacitatea de a se analiza obiectiv, găsindu-și locul într-o piață în care numărul celor care reușesc cu adevărat este mult mai mic decât ne-am putea imagina.
Fiind o țară cu venituri ridicate, Japonia presupune o competiție pe măsură și în rândurile artiștilor, iar recompensele trec dintr-o extremă într-alta. Ca reper, Andrei oferă exemplul filarmonicii din Tokyo, unde salariul de debutant este de 12.000 de dolari pe lună, existând însă – la polul opus – artiști care cântă pentru 300 de dolari pe seară. Însă unul dintre aspectele care l-au atras extrem de mult la Japonia constă în respectul arătat artiștilor și dragostea față de muzică pe care o manifestă aproape toți japonezii. Din zonele rurale până în metropole, aproape fiecare familie deține un instrument, cultura muzicală fiind limpede conturată în arhipelagul nipon.
„Este un mix incredibil de tradiție și futurism unde simți în fiecare clipă o energie aparte, unde noul se întâlnește cu vechiul. Este locul ideal pentru a dezvolta o carieră în aproape orice domeniu, însă poate deveni apăsător și greu de suportat datorită aglomerației, avalanșei de informații și regulilor prezente la fiecare pas. Chiar și japonezii care provin din alte orașe spun că nu rezistă mai mult de câțiva ani în Tokyo fără a lua o pauză și a ieși din nebunia de acolo”, a adăugat Andrei Cavassi.
Artistul crede că industria globală de muzică trece prin schimbări drastice datorită platformelor de social media. În ultimii ani, numărul cântăreților care s-au lansat exclusiv pe rețelele de socializare a crescut într-un ritm cât se poate de alert, o bună parte din ei semnând cu mari case de discuri și, uneori, surclasând artiștii consacrați.

Un exemplu clar în acest sens este piesa „Old Town Road”, semnată de Lil Nas X ca provocare pe platforma TikTok. Melodia a devenit virală în timp record, iar popularitatea artistului a crescut la cote amețitoare aproape peste noapte. La câteva săptămâni de la lansare, Lil Nas a semnat cu grupul Columbia Records și piesa a ajuns pe locul 1 în Billboard Hot 100. „Acest gen de situații era imposibil în trecut, fără o casă de discuri în spate și cu investiții foarte mari în promovare nu aveai cum să ajungi în topuri și să fii cunoscut atât de repede. Cunosc și artiști de muzică clasică deveniți senzații mondiale de la un clip lansat pe Facebook. Consider că industria muzicală de azi este un mediu foarte palpitant și creativ și mă bucur că trăiesc în aceste vremuri. Nu aș schimba nimic la industria muzicală, însă dacă aș avea puterea, l-aș aduce înapoi pe Freddy Mercury, sunt foarte curios ce muzică ar fi compus în zilele noastre.”
În prezent, Andrei realizează un proiect în colaborare cu ambasada Japoniei la București, dedicat împlinirii a 100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia, în care va realiza un concert video împreună cu o balerină japoneză, prim-solistă a baletului operei din Berlin. De asemenea, printre planurile din următorul an se numără o serie de concerte în Orientul Mijlociu, intitulate „Taking the Cello to the Next Level” („Ducând violoncelul la nivelul următor” -n.r.), unde vor fi invitați mai mulți artiști din Statele Unite. Totodată, Andrei lucrează la un set de compoziții dedicate pieței din Orient și plănuiește să participe la un nou concurs, de data aceasta în Londra.
„Mi-aș dori, odată cu ridicarea restricțiilor, să pot cânta și în țară, de vreme ce sunt în discuții pentru o serie de concerte în Timișoara, Cluj, Oradea și alte orașe. Mai am în plan un proiect video, încă secret, însă despre care vă pot spune că va fi o producție unică în România, fiind pregătită încă de la începutul anului”, a declarat Andrei Cavassi pentru BM.
Un alt proiect al muzicianului constă în promovarea arhitecturii românești, ideea venindu-i în momentul în care a filmat un videoclip la Vila Șuțu din Constanța, proprietate care a aparținut până de curând familiei sale. Pe atunci, a realizat faptul că există în România o mulțime de clădiri superbe, multe abandonate în uitare, situație ce l-a determinat să readucă frumusețea arhitecturii românești în atenția publicului de pretutindeni. „Mereu mi-au plăcut asocierile dintre vechi și nou… Consider că muzica mea este ingredientul perfect pentru a realiza acest proiect. Vreau ca prin muzica mea să îi fac pe oameni să viseze la o lume mai bună, o lume în care visurile se împlinesc.”
