Mureș: Nouă consilii locale au adoptat decizii de înființare a Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă

Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureș, Dragoș Bardoși, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că în județ au adoptat hotărâri privind memorandumul pentru înființarea Ținutului Secuiesc cu statut autonom nouă consilii locale, respectiv cele din Sângeorgiu de Pădure, Vărgata, Ghindari, Fântânele, Gheorghe Doja, Miercurea Nirajului, Păsăreni, Sovata și Gălești.

“Avem nouă consilii locale care au adoptat astfel de hotărâri, toate au fost atacate de Prefectură în instanța de contencios administrativ. Într-un caz, am și câștigat în primă instanță, la Tribunalul Mureș, care a decis anularea hotărârii Consiliului Local din Ghindari. Probabil se va ataca decizia“, a declarat Bardoși.

Potrivit site-urilor instanțelor mureșene, hotărârea adoptată în luna aprilie de Consiliul Local din Ghindari a fost desființată de Tribunalul Mureș printr-o decizie pronunțată în 28 noiembrie, nefiind înregistrat până acum recurs pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș.

În alte două cazuri din județ, consilierii locali, majoritari UDMR, au fost împotriva proiectului privind înființarea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă. Astfel, la Hodoșa, potrivit primarului Barabasi Otto, proiectul de hotărâre a fost respins de Consiliul Local, în care sunt șapte reprezentanți ai UDMR și doi ai PCM.

La Pănet, potrivit primarului Bartha Mihaly, s-a refuzat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului, considerându-se că nu reprezintă o problemă stringentă pentru oameni.

“Nici n-am lăsat să intre pe ordinea de zi proiectul. A fost depus de un consilier din ăsta, ungur rătăcit, de la PCM. Am zis că facem politica oamenilor, politica de partid o lăsăm acasă. Avem 5.000 de suflete în comună, care au alte probleme, deci avem ce să facem. Nu ne arde pe noi politica cu Ținutul Secuiesc“, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Bartha Mihaly, precizând că în CL sunt 10 consilieri UDMR, patru PCM și unul PSD.

În ceea ce privește primăriile din județ care au amplasat pe sediu steaguri secuiești – cele din Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, Ghindari, Sovata și Eremitu -, Prefectura Mureș a deschis, de asemenea, procese în contencios administrativ, Tribunalul Mureș dându-i deja câștig de cauză în procesul cu primăria din Sângeorgiu de Pădure. Astfel, Tribunalul Mureș a admis cererea Prefecturii, obligând primăria să îndepărteze steagul Consiliului Național Secuiesc arborat pe sediu. Nici în acest caz nu s-a înregistrat încă recurs la Curtea de Apel Târgu Mureș.

În luna februarie, CNS a cerut unui număr de 153 de consilii locale din județele Harghita, Mureș și Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ținutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaționale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea ar fi urmat să solicite Parlamentului și Guvernului să respecte toate angajamentele internaționale ale României adoptate în domeniul protecției minoritățile naționale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită Ținutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

Totodată, în proiectul pe care CNS îl propunea se solicita ca în unitățile teritorial-administrative în care ponderea unei minorități naționale depășește zece la sută limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având același statut ca limba oficială a statului.

Hotărâri similare au fost votate și de consilii locale din Covasna și Harghita, și acestea fiind atacate de prefecți în instanță.