Muncitorii roboți și ajutoarele lor umane: Revoluția discretă a automatizării din China

„Dacă vrei să construiești un robot în Shenzhen, ai la dispoziție un întreg ecosistem. Îți ia mai puțin de o oră să procuri componentele necesare pentru a realiza un robot. În Europa, acest proces poate dura până la o săptămână.”

Roboții umanoizi ai Chinei au captat atenția lumii prin performanțele lor sportive. Se mișcă aproape natural, cu precizie, elegant. Unii se pot lua la întrecere cu oamenii. Este spectacolul revoluției tehnologice chinezești. Însă în spatele scenei o altă revoluție se desfășoară, mai mare, mai cuprinzătoare: armate de specialiști în robotică și programatori lucrează pentru a  construi fabrici cât mai automatizate și cât mai autonome. „Trag un pui de somn și lumea se schimbă”, spune Chen Tianyu. Lumea sa, cu siguranță, se schimbă. Tânărul de 28 de ani ține pasul cu cele mai noi tehnologii petrecându-și timpul liber în fabrici care trec la automatizare. Astfel, el știe ce să prioritizeze atunci când își instruiește studenții în domeniul inteligenței artificiale (IA) și al roboticii, scrie BBC. În fața lui, aproximativ 30 de studenți studiază programarea. Unul dintre ei tastează frenetic, în timp ce privirea îi fuge de la ecran la robot: „Ideea este să apuce acea piesă cilindrică și să o mute acolo”.

Un șir de roboți industriali așteaptă să fie programați, iar în altă parte a sălii de curs studenții încearcă să dezvolte instrumente medicale robotizate. În timp ce îi îndrumă, Chen spune: „Dacă nu ești necesar lumii IA și roboticii, atunci cu siguranță vei fi printre cei eliminați”. Pentru oamenii din încăpere, acesta este un pas – sau mai degrabă un salt – către un viitor pe care China îl construiește cu meticulozitate: planul de 20 de miliarde de dolari  al lui Xi Jinping de a plasa țara în avangarda inovației și în competiție directă cu SUA.

Dovezile sunt peste tot în jurul lor. Se află la Institutul Tehnic din Hangzhou, una dintre numeroasele școli profesionale uriașe, construite special pentru a forma următoarea generație de ingineri cu competențe tehnologice avansate. Campusul este situat la periferia orașului Hangzhou, o fostă capitală imperială al cărei orizont futurist este doar primul indiciu al rolului său de centru tehnologic global. În întreaga țară, peste 2 milioane de roboți lucrează în fabrici – un număr mai mare decât oriunde altundeva – iar utilizarea lor continuă să se extindă cu o viteză extraordinară.

Este un angajament care va schimba cu siguranță lumea, la fel cum s-a întâmplat atunci când economia chinezească a trecut printr-o transformare masivă. China își exportă deja roboții în întreaga lume, iar peste jumătate din roboții industriali ai planetei sunt fabricați acum în această țară. Ceea ce este mai puțin clar este impactul unei astfel de automatizări de amploare într-o țară care se află în centrul producției, comerțului și inovației la nivel mondial. Ce înseamnă acest lucru pentru forța de muncă umană a Chinei, de exemplu? Și cum poate fi măsurat cu adevărat costul acestei transformări într-un regim care controlează informația atât de strict? Viitorul muncitorilor din China este incert în contextul revoluției industriale la care asistă întreaga lume: rețele de panouri solare impresionante, ore de vârf ale traficului silențioase datorită vehiculelor electrice și mașinării care se mișcă mai repede decât campionul Usain Bolt. Anul acesta, China a găzduit a doua ediție a Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, unde roboții au boxat, au alergat și au dansat.

Ceea ce alimentează acest spectacol este o altă revoluție, mai puțin vizibilă, care are loc în interiorul fabricilor și al sălilor de curs. BBC a vizitat unități industriale unde a văzut roboți care nu au aspect uman, nu dansează și nu sar pe scenă, ci sudează, vopsesc, ridică, asamblează și lucrează nonstop, fără pauze sau beneficii sociale. Unii sunt concepuți chiar pentru a construi alți roboți. De asemenea, a vizitat centrele de instruire unde China pregătește oamenii care vor lucra alături de această forță de muncă robotică. Este o ocazie unică de a vedea îndeaproape ceea ce Xi numește „noile forțe productive” ale Chinei – și modul în care acestea ar putea remodela țara.

În întreaga țară, peste 2 milioane de roboți lucrează în fabrici – un număr mai mare decât oriunde altundeva – iar utilizarea lor continuă să se extindă cu o viteză extraordinară. China își exportă deja roboții în întreaga lume, iar peste jumătate din roboții industriali ai planetei sunt fabricați acum în această țară.

Într-o hală de producție din orașul Chengdu, situat în sudul țării, vechiul și noul lucrează cot la cot. O echipă de aproximativ 30 de bărbați și femei de vârstă mijlocie asamblează – prin înșurubare, găurire și șlefuire – produsul emblematic al companiei CRP Technology: un braț robotic capabil să execute diverse sarcini industriale. În aceeași încăpere, patru tineri ingineri sunt grupați în jurul unei console, încercând să finalizeze programarea unui prototip – un nou robot despre care speră că va contribui la construirea altor roboți. Unul dintre ingineri, Pang Kai, în vârstă de 31 de ani, membru al echipei de cercetare și dezvoltare, împinge prin încăpere scheletul elegant al robotului. Căci viitoarea forță de muncă a Chinei nu este încă pregătită să intre în scenă; deocamdată, poate executa doar mișcări repetitive simple, cum ar fi scanarea unui cod QR. „Poate că peste încă șase luni va putea îndeplini o altă sarcină”, spune Pang, zâmbind cu o notă de melancolie.

Este un drum lung, iar echipa sărbătorește fiecare mic succes. CRP Technology, companie care are aproximativ 300 de angajați, produce brațe robotice de nouă ani. Fiecare braț poate fi adaptat nevoilor unei fabrici pentru a contribui la asamblarea de automobile, echipamente electronice sau turbine eoliene. Compania afirmă că un singur braț poate fi programat să execute peste 90% din sarcinile repetitive. Inginerii se întreabă, de asemenea, dacă într-o bună zi vor putea înlocui forța de muncă a companiei. „Ne dorim ca noul nostru robot să fie asemenea oamenilor.

Sperăm că va putea gândi singur”, spune Pang. „Avem nevoie de astfel de roboți deoarece, poate peste 10 ani, nu vom mai avea suficienți muncitori în China.” Scăderea populației și îmbătrânirea forței de muncă reprezintă un alt motiv pentru care Beijingul se grăbește să-și revoluționeze fabricile. Până în 2035, peste o treime din populația Chinei va avea peste 60 de ani, conform estimărilor oficiale. De asemenea, țara va pierde aproape 60 de milioane de locuitori în următorul deceniu – o cifră aproape echivalentă cu populația Franței – potrivit unor estimări. Speranța este că accelerarea automatizării va acoperi acest deficit iminent de forță de muncă înainte ca el să înceapă să afecteze o economie deja încetinită. Însă viteza tranziției este esențială. Aproximativ 120 de milioane de oameni încă lucrează în sectorul manufacturier.

Dacă China acționează prea rapid, ar putea urma pierderi de locuri de muncă, ceea ce ar reprezenta o lovitură catastrofală data milioanelor de oameni care depind de salariile din fabrici. „Teoretic, mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, ceea ce reprezintă cu siguranță un avantaj față de lucrătorii umani. Dar și mașinile necesită întreținere. Avem nevoie de timp pentru asta în fiecare zi, iar în fiecare lună linia de producție necesită, de asemenea, inspecție și reparații”, spune Cao Li, vicepreședintele producătorului de mașini electrice Leapmotor. Tot mai populare în Europa și Marea Britanie, mașinile companiei – accesibile ca preț și axate pe tehnologie – sunt asamblate în fabrica din Hangzhou, unde roboții sprijină procesul la fiecare pas. La capătul liniei de asamblare, intră în scenă din nou oamenii. Compania are peste 25.000 de angajați, iar sute dintre aceștia efectuează verificările finale pe măsură ce vehiculele nou-nouțe trec prin fața lor. Va veni o zi în care nu va mai fi nevoie de ei?

„Este foarte posibil”, spune Cao. „Și s-ar putea întâmpla relativ repede. În secțiile de producție – inclusiv cele de ștanțare, sudură și vopsire – am ajuns practic la o automatizare de 100%.” China deține un avantaj față de SUA datorită bazei sale industriale uriașe. Motoare, baterii, componente electronice, angrenaje, senzori – tot ce este necesar pentru a construi corpul unui robot se află la îndemână.

Scăderea populației și îmbătrânirea forței de muncă reprezintă un alt motiv pentru care Beijingul se grăbește să-și revoluționeze fabricile. Până în 2035, peste o treime din populația Chinei va avea peste 60 de ani, conform estimărilor oficiale. De asemenea, țara va pierde aproape 60 de milioane de locuitori în următorul deceniu – o cifră aproape echivalentă cu populația Franței – potrivit unor estimări.

„China are și o viziune. Are un plan. Știu unde vor să ajungă peste cinci ani. Planifică la nivel înalt, dar transpun planul la nivel regional și municipal”, afirmă dr. Susanne Bieller, secretar general al Federației Internaționale de Robotică. „Dacă vrei să construiești un robot în Shenzhen, ai la dispoziție un întreg ecosistem. Îți ia mai puțin de o oră să procuri componentele necesare pentru a realiza un robot. În Europa, acest proces poate dura până la o săptămână.” Cu toate acestea, ea recunoaște că, deși China excelează la construirea „corpului” robotului, SUA dețin în continuare supremația în crearea „creierului” acestuia, inclusiv în dezvoltarea inteligenței artificiale necesare programării roboților. Totuși, companii chineze precum DeepSeek și Moonshot au lansat noi modele de IA despre care afirmă că pot rivaliza cu cele ale marilor companii americane. Susținută de o abordare de tip open-source, în cadrul căreia startup-urile de IA își partajează codul, inovația chinezească a reușit să recupereze decalajul mai repede decât se anticipa, în ciuda restricțiilor impuse de SUA la exportul de cipuri avansate esențiale. Analiștii consideră acum că următoarea etapă a acestei curse nu va fi decisă de cine deține cel mai bun model lingvistic, ci de cine reușește să integreze această inteligență în milioane de mașinării. Tocmai de aceea, China investește și în formarea unei generații de elevi care învață să-și imagineze ce ar putea urma. La Institutul Tehnic din Hangzhou, de exemplu, tinerii își pot începe studiile încă de la vârsta de 15 ani. Iar amploarea programelor de instruire este impresionantă: există o clădire întreagă dedicată motoarelor și aeronauticii, precum și un etaj cu acces restricționat pentru elevii care se vor pregăti să mențină China în avangarda prelucrării pământurilor rare – o altă resursă crucială în disputa cu Washingtonul. Unii văd în acest demers o soluție pentru rata persistent ridicată a șomajului în rândul tinerilor din China, unde unul din cinci tineri întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă. „Elevii noștri sunt foarte căutați și pot fi chiar contractați în avans de companii. Nu trebuie să-și facă nicio grijă în privința angajării, iar noi organizăm concursuri ca parte a pregătirii lor”, afirmă Chen, un profesor tânăr. „Este mai bine să-ți găsești locul în cadrul valului tehnologic. În căutarea progresului, schimbările structurale sunt inevitabile, iar tocmai în aceste schimbări structurale rezidă viitoarele oportunități de angajare pentru elevi.” Cu toate acestea, China se confruntă în continuare cu provocări economice majore, de la criza imobiliară care persistă și datoriile uriașe ale administrațiilor locale, până la un consum intern scăzut în mod constant. Rămâne neclar dacă și în ce mod revoluția promovată de Beijing va rezolva aceste probleme, fiind totodată dificil de evaluat cum percep schimbările iminente cei ale căror locuri de muncă sunt amenințate. Le vor aduce roboții prosperitate sau le vor lua, pur și simplu, locurile de muncă?

„Studenții mei mă întreabă ce se va întâmpla în viitor”, spune Chen. „Le răspund că nu știu. Tehnologia se schimbă atât de repede. Dar nu putem sta degeaba sau să dormim. Trebuie să mergem înainte, ca să vedem de ce suntem capabili.”   

„În secțiile de producție – inclusiv cele de ștanțare, sudură și vopsire – am ajuns practic la o automatizare de 100%.” China deține un avantaj față de SUA datorită bazei sale industriale uriașe. Motoare, baterii, componente electronice, angrenaje, senzori – tot ce este necesar pentru a construi corpul unui robot se află la îndemână.

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru