Munca „extremă” ca soluție economică: ideea controversată a unui oligarh rus pentru a salva economia tării

Rusia ar trebui să ia în calcul trecerea la un program de muncă de 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, pentru a face față transformărilor economice profunde prin care trece țara, a scris luni miliardarul rus Oleg Deripaska, într-un mesaj publicat pe Telegram, în contextul încetinirii economiei și al presiunilor generate de schimbarea relațiilor comerciale globale, notează Business Insider.

Potrivit acestuia, economia Rusiei nu traversează doar un ciclu economic obișnuit, ci o schimbare structurală determinată de noua realitate geopolitică și de restricțiile comerciale care limitează accesul la piețele globale. Deripaska a descris situația drept o criză mai profundă decât una provocată de dobânzi sau de politica monetară, afirmând că Rusia trece „de la oportunitățile globale pe care le avea la unele regionale, cu tot felul de restricții”.

În opinia omului de afaceri, economia rusă ar trebui să se bazeze pe ceea ce el a numit singura resursă reală a țării, „caracteristica națională” de a munci mai mult în perioade dificile.

„În momente grele, știm să ne mobilizăm și să muncim mai mult”, a scris Deripaska, fondatorul companiei de aluminiu Rusal. Acesta a susținut că extinderea programului de lucru ar accelera adaptarea economiei la noile condiții, propunând un program de la 8 dimineața la 8 seara, inclusiv sâmbăta.

„Cu cât trecem mai repede la acest nou program, cu atât mai repede vom finaliza această transformare”, a adăugat el.

Declarațiile vin într-un moment în care economia rusă se confruntă cu schimbări semnificative generate de tensiunile geopolitice și de modificarea fluxurilor comerciale. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de energie la nivel global, beneficiază de creșterea prețurilor la petrol, alimentată de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și de perturbările rutelor de aprovizionare.

Veniturile din petrol și gaze au reprezentat istoric peste o treime din bugetul federal al Rusiei, însă finanțele publice sunt afectate de sancțiunile extinse impuse în ultimii ani. Datele oficiale arată că economia Rusiei a crescut cu 1% în 2025, o încetinire puternică față de avansul de 4,3% înregistrat în 2024, semn al presiunilor tot mai mari asupra activității economice.

În paralel, perturbările traficului de petroliere prin Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, precum și derogările limitate acordate de Statele Unite pentru unele transporturi rusești au redesenat fluxurile comerciale, pe fondul competiției pentru resurse energetice. Contractele futures pentru petrolul de referință au crescut cu peste 70% de la începutul anului și se tranzacționează peste pragul de 100 de dolari pe baril.

Chiar și în acest context favorabil pentru exporturile de energie, Deripaska a avertizat anterior că conflictul din Orientul Mijlociu ar putea afecta creșterea economică globală și, implicit, economia rusă, în pofida prețurilor mai ridicate la petrol. Mesajul său indică presiunea tot mai mare asupra mediului economic rus, care încearcă să compenseze restricțiile externe prin ajustări interne, inclusiv prin creșterea productivității forței de muncă.

Propunerea miliardarului reflectă îngrijorările din mediul de afaceri rus privind ritmul de adaptare al economiei la noul context geopolitic și dependența continuă de veniturile energetice, într-un moment în care creșterea economică încetinește, iar presiunile externe rămân ridicate.