Multinaționalele și impactul tarifelor vamale: 30% iau în calcul majorarea prețurilor și 16% relocarea producției sau orientarea către alte piețe

O treime dintre companiile multinaționale (34%) consideră că tarifele comerciale suplimentare sau barierele netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor, în timp ce 57% estimează un impact moderat. Pentru a diminua efectele acestor măsuri, aproape 30% ar crește prețurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției sau orientarea exporturilor către alte piețe, notează studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey.

Potrivit acestuia, monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naționale, în circumscripții aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

Studiul evaluează impactul a cinci teme fiscale majore asupra activității multinaționalelor: transparența și raportarea (pe primul loc, la fel ca în 2024), digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, studiul fiind realizat înainte de simplificarea cerințelor de raportare din UE prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională – impozitul minim pe cifra de afaceri, Pilonul II din reforma OCDE – și implicațiile fiscale asociate forței de muncă.

Aspectele legate de transparență și raportare continuă să preocupe companiile multinaționale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanții la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor crește cerințele de transparență a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și criteriile de sustenabilitate.

Raportat la digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți spun că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 – o administrație modernă și digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală, economie de timp și de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se așteaptă la creșterea costurilor și a complexității procedurilor de raportare.

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri față de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluțiilor din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanții la studiu se așteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creștere marginală a taxelor din această cauză.

Din perspectiva forței de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile naționale. În acest caz, cei mai mulți participanți au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar și taxele pe muncă ( 69%) și contribuțiile sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

El subliniază că modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională. La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro.

„Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal”, concluzionează Dan Bădin.

Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediție, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.