La mulți ani cu România! Un spaniol, un american, un belgian, un turc, un german – toți îndrăgostiți de țara noastră. Sunt șefi de companii care ar putea să locuiască aproape oriunde în lume, dar aleg conștient să se stabilească în România. Putem învăța de la ei cum să ne bucurăm iar de viața de aici?

Business MAGAZIN a lansat anul acesta interviurile „Expat în România”, în care ne-am propus să vedem ce i-a determinat pe executivi străini cu ani buni de experiență ca, după ce și-au construit cariere de succes la nivel internațional, să rămână în România. Răspunsurile lor au fost uneori surprinzătoare, alteori evidente, dar în orice caz, ne-au făcut să ne gândim puțin mai mult la felul în care ne privim țara.

Iată poveștile primilor expați despre care am scris – continuăm și de acum încolo! La mulți ani, România!

Pentru Javier Garcia del Valle, CEO și, de un an, și proprietar al agenției de turism Happy Tour, România a devenit, în 2008, al doilea loc căruia îi spune „acasă”. Deși îi lipsesc tapasurile spaniole savurate alături de prietenii din țara natală pe malul mării, nici experiențele din România nu se lasă mai prejos, oferindu-i doze memorabile de adrenalină când străbate Transfăgărășanul și Transalpina pe motocicletă. Cât de provocatoare a fost plecarea în „cealaltă parte a continentului” și cum se vede, prin ochii săi, evoluția pieței locale în ultimul deceniu și jumătate?

·      „Îmi plac foarte mult românii, sunt niște oameni ospitalieri, vorbesc engleza, sunt similari nouă, spaniolilor, sunt deschiși și nu te fac să te simți ca un străin. Din punct de vedere profesional, sunt muncitori, excelează în anumite domenii și sunt profesioniști.” 

·      Aici, mâncarea sa preferată este ciolanul de porc și zacusca, iar ca destinație de vacanță îi place foarte mult Transilvania și Delta Dunării și, când prinde ocazia, străbate țara pe două roți. „Am motocicletă și ador să merg pe Transfăgărășan sau Transalpina.” Despre personalitățile românești pe care le admiră cel mai mult, spune că îi este foarte greu să nominalizeze doar o singură persoană. „Sunt sportivi care excelează și sunt de admirat, precum Nadia Comăneci, Năstase, Halep, Virgil Stănescu, Hagi, mari compozitori precum Enescu, scriitori mari, Eminescu, Cioran și alte personalități precum Henri Coandă, aproape de domeniul meu de activitate, și mulți alții. În zona de business, i-am urmărit și îi admir pe frații Pavăl.”

Întâlnirea lui Bryan Jardine cu România, în 1996, nu a fost cea mai reușită: l-a primit un aeroport sufocant, similar celor pe care le văzuse în America Centrală, iar apartamentul său din acea perioadă, cu vedere spre Casa Poporului, îl trimitea cu gândul la gloria apusă a micului Paris. A vrut să cunoască însă mai bine țara și bine a făcut, fiindcă România l-a recompensat cu o viață (cât 10) pe care ar lua-o oricând de la capăt aici.

·      „Să impui comunismul unei culturi precum a românilor, după război, după părerea mea, în ultimă instanță, a fost lipsit de legitimitate și nu avea șanse de reușită din start. Românii nu vor să asculte neapărat de o autoritate centrală – uitați-vă la felul în care conduc prin București. Au o abordare de genul „Live and let live”, de aceea sunt atrași de americani, care cred că împărtășesc în mod natural acest tip de atitudine. Când vii cu o atitudine sau o identitate impuse, nu cred că poate fi îmbrățișată cu ușurință – cu excepții, desigur.“

·      „O cafea în București este mult mai ieftină decât în München – în Iași, Cluj, este și mai ieftină. Vinurile românești câștigă premii internaționale. Dacă ești o persoană tânără, la 20 de ani, și poți lucra remote – De ce să nu vii la București? Oamenii sunt primitori, locul acesta ar fi în top – din perspectiva vieții sociale. Totul este la un Uber distanță acum.“

Amanda Zhang vorbește cu ușurință despre mutarea în România, ușurință pe care doar un „cetățean global” poate să o aibă. De când s-a născut, a schimbat continentele de cinci ori, fie la decizia părinților, fie pentru studii sau profesie. Mutarea în România vine însă cu două premiere: trăiește experiența de expat alături de familia sa și este pentru prima dată când preia un rol de CEO – este CEO al Mercedes Benz România. 

·      „Sibiu, Bucovina, Delta Dunării, Marea Neagră, Cluj, Brașov, Târgu Mureș, Craiova, Iași, Suceava, Baia Mare, Vâlcea, Timișoara” – enumeră cu mândrie Amanda Zhang locurile pe care le-a vizitat de la numirea sa la conducerea Mercedes-Benz România, în martie 2021 (până la interviul cu Business Magazin). Este un bun punct de plecare pentru discuția cu oricine – atât prieteni rămași în ultima țară pe care a numit-o acasă, Germania, cât și pentru a înțelege felul în care „funcționează” noii săi colegi.

·      „Țara este foarte primitoare, oamenii, de asemenea, îmi place mediul de aici și am luat o decizie conștientă împreună cu familia să ne mutăm în România. Vrem să acumulăm experiențe noi, să absorbim cât mai mult posibil din țară  pentru a înțelege cultura românească și contextul fiindcă sunt de părere că asta este cea mai bună metodă prin care să te conectezi cu oamenii. Trebuie să înțelegem „de ce-urile” din spatele acțiunilor fiecărui om.” 

Johan Gabriels a ajuns în România pentru prima dată în 2009, în plină criză, iar de atunci, și-a petrecut majoritatea vieții aici. Executivul, care coordonează strategia de expansiune a fintechului B2B belgiano-francez iBanFirst  în regiunea Europei de Sud – Est, a găsit aici una dintre principalele calități pe care le apreciază atât la un coleg, cât și la el însuși: Motivația. Despre aceasta vorbește deseori și în boardurile străine, indiferent de compania pentru care lucrează.

·      „Atunci când aterizez pe Otopeni, se simte totuși ca a doua casă pentru mine. Cred că este greu de descris de ce este așa – că e vorba despre felul meu de a fi, despre modul în care observ locurile. Unii oameni urăsc să fie într-un zbor Ryanair dinspre Bruxelles spre București, în aglomerație – mie mi se pare amuzant, observ atitudinile și felul în care oamenii se comportă. Este principiul: vezi paharul pe jumătate plin sau gol”. A găsit aici oameni extraordinari încă de la început, lucru care s-a păstrat pe tot parcursul carierei de altfel – acum, la iBanFirst, lucrează mai ales cu tineri ce avansează rapid în roluri de senior. Se consideră pentru ei un mentor sau chiar un „părinte în business” , îi place să dea mai departe din cunoștințele pe care le-a dobândit. 

·      Apoi, îi place, de asemenea, să reprezinte România în ședințele de board ale acestor companii – indiferent de compania pentru care lucrează. „Dacă ești cineva din board în Franța sau în Regatul Unit, te uiți la România diferit – fiind din Europa de Vest, eu consider că am avut un avantaj în a promova România – este mai ușor pentru mine să o fac decât chiar un român. Este puțin nedrept, înțeleg asta, dar de aceea încerc să compensez – în ceea ce privește Fintech-urile, acestea se dezvoltă bine aici, la iBan, au avut o evoluție bună și vor să se extindă și mai mult în această regiune, în Europa de Est.”

„Cred că e mai ușor să găsești oameni motivați în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfățați – nu mai suntem obișnuiți să suferim. Totul este acolo, la îndemână, au un job ușor. Cred că în țări precum România, unde vrei să faci următoarea mișcare, vrei să îți construiești o carieră, vrei un loc care este mai potrivit copiilor tăi. Drive-ul acesta este mult mai prezent aici.” 

În toamna anului 1999 a acceptat o ofertă de muncă în sectorul bancar local, iar după primii 15 ani petrecuți în România, Utku Ogrendil, aflat în prezent la cârma operațiunilor locale ale operatorului de plăți în numerar și încărcare electronică PayPoint, a devenit cetățean român. Azi, după 23 de ani petrecuți pe meleaguri autohtone, executivul se declară încă îndrăgostit de România.

·      „Mă bucur să văd că oamenii au rămas la fel de primitori și deschiși. Cred că acest lucru este extrem de important atât în business, cât și pe plan personal. Mi-a plăcut aici atât de mult, încât de 15 ani sunt cetățean român și iubesc România.” 

·      „Ca destinații de vacanță, nu pot să aleg un singur loc. Am tot vizitat România în anii aceștia, de când sunt aici, și pot spune că mai am încă multe de văzut. Sunt și foarte multe exemple de preparate delicioase din bucătăria românească pe care le servesc cu plăcere.”