Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienți

Cu toții ne uităm cu invidie la creșterea spectaculoasă a industriei de IT la salariile din acest domeniu, la lupta pentru talente, la răsfățul pachetelor salariale, la ofertele care se fac sau cel puțin se anunță public, la desantul companiilor străine în România, care vin și caută IT-iști români.

Dacă treci de scena pe care se perindă companiile și te duci în culise, începi să afli multe lucruri interesante, unele fiind semnalate chiar de cititori.

„Sunt firme de IT din afară care vin în România, se prezintă frumos, chiar la ZF Live, care anunță că vor să angajeze IT-iști, care prezintă pachetele salariale oferite, dar care în realitate nu fac nimic inovator pentru această industrie, pentru industria locală de IT. Firmele vin pe piață cu targetul de a angaja IT-iști pe care să îi plaseze ulterior la clienții din afară. Nimic mai mult. Sunt niște firme căpușă”, îmi semnalează un cititor.

O altă problemă este legată de discriminarea pe salarii cu care se confruntă programatorii români. Ne plătesc în funcție de locație, și nu în funcție de expertiză, adaugă cititorul.

Chiar dacă face același lucru ca un programator dintr-o altă țară, dar lucrezi din România, salariile sunt diferite. Pe piețele externe se plătește de la 10.000 de euro brut pe lună, în schimb în România, pe aceeași experiență, cu aceleași cunoștințe, plătesc maximum 5.000 de euro pe lună.

Întâmplător, am discutat despre această ultimă temă cu Alina Șandru, general manager la Coherent Solutions, o firmă americană care a venit pe piața românească în căutare de programatori. Am întrebat-o dacă programatorii români care lucrează remote în contracte externe sau la clienți externi din România primesc același salariu pe care îl primește un programator care lucrează din Statele Unite, amândoi făcând același lucru, având aceeași experiență și aceeași poziție. Răspunsul ei a fost că nu, că există diferențe salariale și că aceasta este piața.

Un alt cititor al ZF îmi spune că a văzut un ZF Live cu cei de la Cegeka, care au anunțat că au un plan masiv de recrutare și și-a depus CV-ul. A fost recrutat, salariul a fost bun, mai mare decât la firma anterioară, dar ulterior a fost plasat unui client extern.

Astfel de cazuri sunt cu miile, dacă nu chiar cu zecile de mii.

Laurențiu Mandu, managing director în România pentru gigantul francez Cap Gemini, a spus la ZF Live că firma încearcă să iasă din această paradigmă în care recrutează programatori pentru a-i plasa clienților, fără să aibă prea multă valoare adăugată. Noi încercăm acum să convingem clienții să investim împreună în programatori, nu doar să îi plasăm în afară, ci și să facem servicii cu valoare adăugată mai mare pentru clienți.

Pe piața de IT din România s-a format un cerc vicios, în care programatorii sunt luați încă de pe băncile liceului – deja în primul an de facultate aproape toți studenții sunt arvuniți – și, odată ce simt gustul salariilor care pornesc de la 1.000 de euro net, nu prea vor să facă mai mult. De fapt, o bună parte din industria de IT românească este doar lohn.

Firmele, în special cele românești, care încearcă să creeze produse și servicii, se confruntă cu puterea multinaționalelor în recrutarea de talente și în plata lor. Firmele românești nu sunt atât de puternice încât să concureze cu multinaționalele pe salarii, așa că le este foarte greu să-și țină echipele de IT-iști. Pe de altă parte, IT-iștii, odată ce primesc salarii bune, care cresc constant, nu prea vor să renunțe la acest confort financiar pentru a se aventura într-o firmă românească, pe un salariu mai mic sau chiar deloc, cu promisiunea că dacă iese ceva vor câștiga mult mai bine. Nu suntem America ca să funcționeze acest model în care plata salariilor să fie făcută în acțiuni sau chiar deloc pe o anumită perioadă, până când firma scoate capul la suprafață.

Firmele IT românești, cu antreprenori, cu IT-iști în spate, care reușesc să treacă de stadiul de idee și să aibă un produs și un serviciu care să se vândă, pot fi numărate pe degete.

Toată lumea dă exemplu UiPath, dar această companie a fost un miracol care nu poate fi replicat atât de ușor. Și nu la aceeași dimensiune. La fel cum o excepție este și Bitdefender, care a reușit să răzbată la nivel internațional, intrând în liga celor mari.

Ceea ce s-a realizat în industria de IT din România în ultimele două decenii este ceva extraordinar, chiar dacă cea mai mare parte este doar un lohn în IT. Există o bază, acum să vedem cine reușește să treacă mai departe, unde programatorul să nu fie doar un bun care este cumpărat și vândut unui client.

(cristian.hostiuc@zf.ro)