Mai mult decât Autostrada Moldovei: România „sângerează” 9 mld. euro anual. din cauza fraudei de tip carusel. „Avem peste 20% din muncă evaluată ca muncă nedeclarată, deci nefiscalizată. Avem antreprenori cinstiți, dar și antreprenori care fentează sistemul”

România pierde anual 9 miliarde de euro din fraudă de tip carusel, potrivit unei estimări a Tax Institute, o sumă care depășește costul unor investiții majore de infrastructură precum Autostrada Moldovei, un proiect estimat la 6.4 mld. euro. La aceasta se adaugă o economie subterană semnificativă, cu peste 20% din muncă evaluată drept nedeclarată și, implicit, nefiscalizată, ceea ce limitează sever capacitatea de colectare a statului, explică Andreea Nica, vicepreședinte CFA România.

„Tax Institute estimează că pierdem 9 miliarde de euro în fiecare an cu fraudă de tipul carusel. Avem peste 20% din munca din România, care este evaluată ca muncă nedeclarată, deci este o muncă nefiscalizată.” a declarat Andreea Nica, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

Fenomenul evaziunii nu este uniform distribuit în mediul de afaceri. O parte a antreprenorilor își desfășoară activitatea corect, asigură locuri de muncă și își plătesc taxele, în timp ce o altă categorie decontează pe firmă cheltuieli personale, plătește salariul minim pe economie și completează veniturile angajaților prin plăți informale, în plic. Această practică reduce artificial baza de impozitare și distorsionează concurența dintre companii. Potențialul de colectare rămâne, în acest context, mult sub nivelul real al economiei, iar veniturile bugetare ale României continuă să fie sub media europeană de 40% din PIB.

„În zona de antreprenoriat este o mare masă de antreprenori cinstiți care își fac treaba corectă, asigură locuri de muncă, își plătesc taxele, dar avem și foarte mulți antreprenori care își decontează pe firmă tot felul de cheltuieli, care plătesc salariile minime pe economie și apoi scot dividende și completează cu niște plăți în plic. Deci avem un potențial de colectare mult mai mare și atunci când veniturile ar crește, să fim și noi în media europeană la 40% din PIB, n-am mai avea această mare problemă a suportabilității cheltuielilor, dar noi discutăm despre cum să reducem cheltuielile.” a declarat Andreea Nica.

Discuția publică actuală este orientată preponderent spre reducerea cheltuielilor bugetare, nu spre creșterea colectării. În sectorul public, ajustările de personal realizate până acum nu au vizat, în fapt, posturile redundante, ci angajați cu salarii reduse, care au ales să părăsească sistemul din cauza nivelului de remunerare.

„Ne bucurăm că am ajustat puțin, dar în realitate, din sectorul public nu ies oamenii care sunt sinecuri, ies oamenii care sunt sătui, oamenii care sunt plătiți puțin, și avem salarii în sectorul public, în realitate, mici.” mai punctează Nica la ZF Live.