Mugur Isărescu, guvernator BNR: Singura țară europeană care are o variație anuală a preturilor, un indice IAPC mai mare decât noi, este Ungaria

Rata anuală a inflației, măsurată pe baza indicelui intern al prețurilor de consum, și-a menținut traiectoria descrescătoare în trimestrul trei 2023 și această tendință a fost sprijinită în special de evoluția prețurilor produselor alimentare, a declarat vineri Mugur Isărescu, guvernator BNR la prezentarea Raportului asupra Inflatiei.

În schimb, în clasamentul european privind inflația (IAPC), România a pierdut din poziția relativ mai bună din perioada anterioară. ”Eram pe locul 7-8 în lunile de vară și acum am ajuns pe locul 2 ca inflație.  Singura țară care are o variațe anuală, un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria. De ce această deteriorare Principalul factor este ceea ce caracterizează România față de alte țări: un deficit fiscal mai mare, o poziție fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă . Impactul nu a apărut încă privind măsurile de a reduce acest deficit bugetar”, a spus Mugur Isărescu.

Ce a mai declarat guvernatorul BNR:

►Se vede foarte clar că evoluția prețurilor agroalimentare în trimestrul trei a fost forța care a dus inflația în jos. La grâu, în cazul României, a fost o recoltă relativ bogată și acest lucru a permis menținerea unei evoluții favorabile pe piețele materiilor prime agricole. Măsura plafonării adaosului comercial a potențat aceste ajustări descedente ale prețurilor alimentare. În luna august scăderile de prețuri au fost chiar semnificative. Avem produse de morărit și panificație, lapte și produse lactate, legume fructi, ouă, uleiuri și grăsimi.

► Începând cu luna iulie însă, în mod neașteptat, care ne-a surprins, a fost o creștere a combustibililor și acest lucru a temperat scăderea indicelui prețurilor de consum. Dinamica anuală a prețurilor producției industrial, cea care în urmă cu un an, doi chiar ne-a speriat, și-a continuat traiectoria descedentă în principal datorită faptului că au scăzut costurile cu produsele energetice, costurile cu energia și pe cale de consecință și alte costuri. Apar însă semne de nervozitate. Pe piețele de energie și pe cele corelate direct de acestea, aici să spunem că bătălia nu este încheiată. Războiul din Orientul Apropiat  va influența evoluția prețurilor la energie.

► Avem și o scădere a ratei inflației de bază, adică inflația Core2 ajustat, similar cu scăderea inflației generale calculate pe baza indicelui de consum. Dacă la bunuri nealimentare, categoria serviciilor dezinflația aproape că nu se observe, avem la bunuri alimentare o scădere importantă a prețurilor.

► Continuarea corecției așteptărilor inflaționiste pe termen scurt în toate sectoarele economice este o tendință pozitivă. Avem o revizuire ușor descedentă a anticipațiilor pe termen mediu și lung. Tendința este evident în jos, ceea ce încurajează ideea că dezinflația va continua.

► Înainte de criza energetică mai toate creșterile de preț erau concentrate undeva între 2% și 3%, adică limita țintei noastre. Au apărut și creșteri mai mari de 2-3%, electricitate, gaze naturale, combustibil, iar acestea ușor, ușor s-au transpus în 2022 în costuri și propagare către prețuri finale care au persistat și în anul 2023. Cu alte cuvinte, o inflație de tip cost push, care este determinată mai ales de prețurile energiei, care intră în componentța mai tuturor costurile, nu este ușor de stabilit pe termens curt. Chiar când prețurile la energie scad, este posibil ca prețurile să nu scadă din N motive.

► Avem semne timide de relaxare a pieței muncii în trimestrul trei, s-a diminuat numărul angajărilor, iar ritmul anual de creștere a costurilor cu forța de muncă a avansat mai lent. Nu putem să spunem însă  nici aici că bătălia s-a încheiat. Personal cred că trebuie să fim foarte atenți la acest tip de inflație determinat de majorarea costurilor salariale în perioada următoare.

► Am dat inflația în jos fără să intrăm în recesiune, dar avem o temperare evidentă a creșterii economice în trimestrul doi, probabil că va continua și în trimestrul trei. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creșterii este evidentă. Ceea ce am încercat nu numai noi, ci și în Europa și America să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune este o treabă foarte grea, unii spun că imposibilă. Până acum a ieșit, dar avem această slăbire a creșterii economice. Cu alte cuvinte, trebuie să fim foarte atenți la mixul de politic economice care să continue dezinflația fără a crea recesiune.

► Asteptările privind evoluția economiei nu arată nici ele fabulous de bine.

► Încetinirea ritmului anual al consumului populației în T2 a fost principalul elemente care a dus la scăderea creșterii economice. Avem o prelungire a tendinței pe termen scurt, inclusiv în asociere cu creșterea economisirii bancare.  Credite mai puține, economisire mai mică, consum mai mic. Pentru banca centrală sună bine. Acesta este semnalul că politica monetară funcționează. Scade cererea de credite, crește economisirea, scade cererea în general. Pentru creșterea economică nu este atât de bine. Ceea ce contribuie la continuarea creșterii economice și este motorul care preia funcția creșterii consumului este creșterea investițiilor.

► Parcursul solid al investițiilor este condiționat în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene. Asigură și un minim de creștere economică, sănătoasă, echilibrată, fără deficite excesive, iar o bună parte din bani sunt donații, nu crează nici datorie și permite continuarea dezinflației fără recesiune. Temperarea consumului și creșterea investițiilor în special pe bază de bani europene duce la restrângerea deficitului de cont curent. Aici observăm ceva ce era de așteptat că o bună parte din această restrângere a deficitului de cont curent apare în balanța bunurilor.

► Cursul de schimb ne-a ajutat, am evitat pe de o parte și o inflație mai mare în primii doi ani după declanșarea crizei energetice, 2021-2022 și în jumătatea acestui an. Prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Care este factorul principal al acestei prime de risc? Chiar dacă ultimele ieșiri pe piața de capital sunt sub costurile Ungariei, principalul factor al primei de risc încă mare este situația deficitelor gemene, fiscal și de cont curent, care rămân încă mari și o problemă greu de dat în jos.

► Sunt incertitudini extrem de ridicate în ceea ce privește prețul petrolului în condițiile acutizării tensiunilor din plan geopolitic. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finalul anului de 7,5% a inflației, însă o revizuire așcendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024 în contextul majorărilor legiferat ale unor taxe și impozite. Ulterior se intră pe aceeași traiectorie de dezinflației și ajungem în intervalul țintei la orizontul trimestrului trei din 2025, ceea ce nu este rău în contextul a două războaie și a incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată bine.

► Principala contribuție la scăderea inflației este reducerea inflației Core2 ajustat, ceea ce arată întărirea politicii monetare și ținerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă, deci am fost și noi precursorii higher for longer, și-a spus efectul și își va spune cuvântul.

► Ce este relativ nou în această prognoză este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, asta în contextul anticipării unui ritm susținut al corecției fiscale pe parcursul anului 2024 și a continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi și în lume.