MTO presupune în 2015 venituri în plus sau tăieri de cheltuieli de 3,5 miliarde lei, potrivit datelor CE

“Medium-Term budgetary Objective” – MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin compactul fiscal, care privește nivelul deficitului structural și prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăși pragul de 3% din PIB nici în condiții de contracție economică.

După criza datoriilor suverane, statele euroepene și CE au convenit că nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilită la Maastricht, astfel că s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabilește că dacă datoria publică este semnificativ sub 60% din PIB și riscurile la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB.

Deficitul structural este calculat în funcție de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung și care nu pot fi modificate rapid, în funcție de ciclul economic), precum și în funcție de diferențialul între PIB realizat sau estimat și creșterea economică potențială (optimă), care nu creează derapaje. România are ca țintă pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.

Comisia Europeană estimează că România va avea anul viitor, în condițiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atât în termeni cash, cât și ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%. Analiza CE a fost realizată luând în calcul toate măsurile fiscale de la începutul acestui an, dar fără a încorpora reducerea CAS.

În cadrul acordului cu FMI și CE, autoritățile române au convenit că un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB în 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB.

Practic, Comisia Europeană estimează că România ar trebui să adopte pentru 2015 măsuri suplimentare de creștere a veniturilor sau scădere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, în condițiile în care atât cheltuielile cu pensiile și salariile, cât și cele cu investițiile ar rămâne în limitele bugetare din prezent.

La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezintă circa 3,5 miliarde lei.

CE nu a luat însă în calcul creșterea cheltuielilor de apărare și nici alte măsuri anunțate de Guvern în vară, după plecare msisiunii FMI-CE.

Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.

Comisia Europeană estimează, însă, că în 2015 creșterea economică de 2,6% se va baza în mai mare măsură pe creșterea consumului intern și nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerată a veniturilor bugetare.

Aceste proiecții nu țin cont, însă, de alte măsuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI și CE. De altfel, experții internaționali au plecat de la București în urmă cu o lună anunțând că acordul se suspendă până în noiembrie, întrucât autoritățile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale.

Potrivit estimărilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel puțin 5 miliarde lei.

Președintele Traian Băsescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, că ar fi “unfair” să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmația lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul președinte al țării.

La afirmația președintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit și MTO (Medium Term Objective – Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi “Poftiți ?”, iar după ce președintele Băsescu a reluat că mai există și MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: “O să lucrăm la toate”.

Președintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ultewrioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.

Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creșterea accizei, taxa specială pe construcții și încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenței, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci și un pic de minte care uneori lipsește “la cel mai înalt nivel”.

“Ministrul Voinea mă întreba dacă președintele știe că acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a învățat toată lumea așa deodată, este trecut și în Legea bugetului de stat, și în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu știu este că e o decizie criminală, antiromânească, a președintelui Băsescu – Polonia și Ungaria ajung la aceleași ținte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franța, Italia, Portugalia, toți ceilalți, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul». Strict ca sustenabilitate – m-am uitat încă o dată pe toate datele – avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din creșterea accizei, 1,5 miliarde din taxa specială pe construcții și, am verificat și acum, față de anul trecut, la venituri curente, pe primele șase luni avem 3 miliarde de lei în plus. Deci, dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar că economia nu e doar contabilitate, mai e și un pic de minte care uneori lipsește la cel mai înalt nivel”, a spus Ponta în ședința de guvern.

El a făcut referire din nou și la veniturile care ar urma să fie atrase pe baza noii Legi a insolvenței, statul având de recuperat 41 miliarde lei de la firme în insolvență, și din reorganizarea ANAF.

“Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creștere economică, încasări suplimentare și venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată”, a spus Ponta.

Premierul a mai arătat că evaziunea fiscală la CAS a crescut de la 10 la 19 miliarde lei când Guvernul Boc a mărit contribuțiile de asigurări sociale.

El a afirmat că reducerea CAS reprezintă o măsură bună, dar și sustenabilă, fiind discutată cu mediul de afaceri, din partea cărora există susținere, cu Banca Națională și partenerii financiari internaționali, care atenționează că taxarea muncii este încă acel capitol la care România nu este competitivă.