MOTIVUL șoc pentru care Dragnea l-a dat jos pe Grindeanu. Este cea mai mare BOMBĂ politică de când...

Guvernul a trecut de votul Parlamentului cu o largă majoritate – 275 de voturi pentru și 102 împotrivă, – dar nu fără tensiuni în rândul coaliției PSD/ALDE din cauza programului de guvernare, un document cu totul nou față de ideile cu care au fost câștigate alegerile și care ar putea aduce cu el poveri fiscale în plus pentru contribuabili.

Tensiunile au răbufnit chiar de la tribuna Parlamentului. „În ce privește cota unică, nu trebuie să facem nicio concesie. Noi, ALDE, credem că importantă este relaxarea fiscală. Dacă va exista o discuție privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub actualele cote, suntem dispuși să discutăm, dar orice modi­fi­care a cotei unice în sensul creșterii impo­zitării, indiferent cum îi spunem acestei aba­teri de la cota unică, nu va găsi în ALDE un partener“, a declarat deputatul ALDE Varujan Vosganian, fost ministru de finanțe, în plenul reunit al Parla­mentului.

De ce o astfel de declarație? Pentru că programul de guvernare subliniază că, de la 1 ianuarie 2018, va fi reintrodus „impozitul pe venitul global“. Dar noul program, față de precedentul, care detalia impozitul pe venitul global ca fiind unul „pe gospo­dărie“, în două tranșe – zero impozit și 10% impozit pentru salarii mai mari de 2.000 de lei lunar -, nu mai zice nimic în plus. Ceea ce, evident, lasă cale deschisă stabilirii unor tranșe de impozit pe venit diferite – impozitarea progresivă, deci. Mai mult, va apărea și un nou impozit pentru bogați – o așa-numită taxă de solidaritate – care va fi plătită de cei cu venituri mari, cel mai probabil peste 10 salarii minime pe economice, adică peste 14.500 de lei brut. Cum programul prevede și renunțarea la cota impozitului pe profit de 16% și impozitarea companiilor pe cifra de afaceri, putem zice că guvernul Tudose va pune cruce definitiv cotei unice de impozitare.

Programul de guvernare mai are câteva astfel de surprize și de aici tensiunile apărute ieri în cadul coaliției de guvernare, chiar înainte de vot.

Ce e cu acest program-surpriză nu este încă foarte clar. Surse politice susțin că el a fost pus la punct de Florin Georgescu, prim­vice­guvernator al BNR, și de Gheorghe Gher­­ghina, membru în consiliul de ad­mi­nistrație al BNR, fost secretar de stat res­pon­­­sabil cu bugetul în Ministerul Fi­nan­țelor. Noile prevederi din programul de gu­ver­­nare vor avea ca efect scăderea in­vesti­țiilor făcute de mediul privat, a comentat eco­nomistul Florin Cîțu, acum senator PNL.

„Noile măsuri sunt rezultatul întâlnirii de duminică a celor trei membri ai CA al BNR (Georgescu, Gherghina și Liviu Voinea – n.red.), Vâlcov și ceilalți membri ai PSD care erau la în biroul lui Dragnea. Aceste idei vin dinspre Florin Georgescu, care le susținea prin 1990. Vor să introducă o taxă de solidaritate, adică să luăm de la cei care muncesc și câștigă și să dăm votanților PSD. Acelora cărora le creștem și salariul minim în funcție de studii“, a declarat Cîțu.

Liviu Voinea a precizat ulterior că nu a fost la nicio întâlnire duminică cu PSD întrucât era la Basel, la Banca Reglementărilor Internaționale. 

UDMR a votat pentru guvern și pentru programul de guvernare, dar Uniunea a anunțat că nu susține introducerea impo­zitului pe cifra de afaceri a companiilor.

„Acest vot nu este un cec în alb. Am văzut câteva modificări substanțiale în programul de guvernare care necesită mai multe explicații și mai multe discuții. Spun de acum că nu vom putea susține intro­du­cerea impozitului pe cifra de afaceri și ar trebui să știm la ce se referă taxa de soli­daritate, cum nici impozitul pe venitul glo­bal nu mi se pare o inițiativă care ar schimba ceva în bine“, a spus liderul UDMR Kelemen Hunor.

Premierul Mihai Tudose a declarat că guvernul său va fi unul „nerelaxat“, spre deosebire de precedentul, și că va munci fără întrerupere pentru a pune în practică programul de guvernare.

iulia.anghel@zf.ro

Companiile vor fi impozitate la cifra de afaceri și nu la profit

Una dintre schimbările fundamentale în funcționarea sistemului de impozitare anunțată de programul de guvernare este renunțarea la impozitul pe profit de 16% și trecerea la 1 ianuarie 2018 la impozitul pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitare. Documentul citat nu dă detalii, dar noul ministru al finanțelor Ionuț Mișa a spus ieri că guvernul dorește un impozit diferențiat de 1%, 2% și 3%.

„Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenționăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi și 2% și 3%.”

Anul trecut, firmele au plătit statului impozite pentru profit, la un impozit pe profit de 16%, de 15,5 mld. lei, reprezentând 2% din PIB și 7% din veniturile consolidate ale statului.

Programul de guvernare nu vine cu detalii, ci anunță doar impozit în trepte pe cifra de afaceri, începănd cu 2018. În 2015, veniturile bugetului general consolidat din impozitul pe profit plătit de companii a fost de 13,8 mld. lei, iar cifra de afaceri a tuturor companiilor din România de 1.237 de miliarde de lei

(275 mld. euro). Prin urmare, plătind un impozit de profit de 16%, companiile au dat statului din profit 13,8 miliarde de lei. Dacă, în acel an, ar fi existat impozitul pe cifra de afaceri, de 1%, să presupunem, statul ar fi încasat 12,3 mld. lei. Dar programul de guvernare anunță „impozit în trepte” și, sigur, ținta statului este să câștige bani, nu să piardă. Programul de guvernare mai propune impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017.

În privința viitorului impozit pe cifra de afaceri, vor avea de câștigat companiile care raportează profit mare și plătesc impozit pe profit și vor avea de pierdut companiile care au cifră de afaceri mare, dar raportează pierderi. Situația este diferită de la un caz la altul pentru că economia locală are multe companii mari, cu afaceri de peste 2-3 mld. lei anual, dar cu marje de profit de sub 2-3% sau chiar cu pierderi.

În cazul Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, cu o cifră de afaceri de 20,7 mld. lei anul trecut și un profit net de 457 mil. lei, un impozit de 16% pe profit înseamnă că producătorul va plăti către stat 73 mil. lei, pe când un impozit de 1% aplicat la cifra de afaceri înseamnă peste 200 mil. lei, de aproape trei ori mai mult. La OMV Petrom, una dintre companiile cu cele mai mari profituri din economie, impozitul pe cifra de afaceri ar fi de 125 mil. lei anul trecut, față de 145 mil. lei impozitul pe profit. În ultimii cinci ani, compania petrolieră a plătit către strat impozite aferente unui profit net cumulat de 10 mld. lei, cel mai mare din economie.

În cazul unui trader de cereale precum ADM Trading, cel mai mare jucător din comerțul cu cereale, cu afaceri de 3,4 mld. lei anul trecut, impozitul pe cifră de afaceri ar fi de 34 mil. lei. Compania a raportat pierderi de 32 mil. lei anul trecut și tot pe pierderi a fost și în 2015, astfel că nu a plătit impozit pe profit.

Salariul minim pe economie va crește anual

Salariul minim pe economie va crește anual, anunță programul de guvernare. Potrivit documentului citat, în România munca este răsplătită astăzi cu 32% – 34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56% – 58%. „Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa, media este de 50% – 50%.” Documentul susține că salariul minim va crește la cel puțin 2.400 lei în 2020, adică minimum 50% din salariul mediu. Salariul minim va crește anual pentru că așa se întâmpla în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astfel, nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020.

Impozitul pe venitul global merge înainte, dar fără „gospodărie“ și fără „consultanții fiscali“

Guvernul nu renunță la impozitul pe venitul global, dar nu mai pomenește de impozitul pe gospodărie și nici de consultanții fiscali care să întocmească documentele. Noul program de guvernare anunță că, începând cu 2018, va fi introdus impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. „Implementarea“ acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF, „ceea ce ar permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor“, potrivit documentului citat.

Cuprinsul noului program nu mai face trimitere la consultanții fiscali și nici la „impozitul pe gospodarie“, idei descrise în programul cu care PSD a câștigat alegerile și apoi în programul de guvernare al guvernului Grindeanu.

Potrivit intenției fostului guvern, din 2018 noua formă de impozitare a veniturilor era „pe gospodărie“. Veniturile din salarii și asimilate salariilor, veniturile din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, veniturile din investiții, veniturile din pensii, veniturile din activități agricole, din jocurile de noroc, din transferul proprietăților imobiliare și „venituri din alte surse“ erau „globalizate“ în cadrul „gospodăriei“. Responsabilitatea plății impozitului revenea celui care realiza venituri (plata se făcea prin intermediul „consultantului fiscal“), nu angajatorului, care mai reținea la sursă doar contribuțiile sociale. Noul program de guvernare spune acum doar că, în cadrul acestui impozit pe venitul global, veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite și se vor introduce mai multe deduceri.

Totodată, începând cu 2018, va fi legiferată procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu.

Reducerea TVA la 18% se amână pentru 2019

Guvernul nu va mai reduce de la 1 ianuarie 2018 TVA de la 19% la 18%, această măsură fiind prorogată în noul program de guvernare votat ieri de Parlament.

„Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%“, arată programul de guvernare al guvernului Tudoase.

Documentul susține că guvernul va extinde cota 5 de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120 mp) și pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018. Documentul nu mai vorbește însă de cota zero de TVA pentru locuințele de până la 100.000 de euro, cum era stipulat în precedentul program de guvernare.

În ultimii ani, TVA a scăzut puternic – de la 24% la 9% la alimente și de la 24% la 19% la celelalte produse supuse acestei taxe. Acest lucru a făcut ca veniturile statului să sufere puternic, iar efectele încă continuă, după ce, de la 1 ianuarie 2017, TVA a scăzut de la 20% la 19%. În primele cinci luni din an veniturile din TVA au scăzut cu 5%, an/an (minus 1,1 mld. lei).

O taxă de solidaritate pentru cei cu salarii mai mari de zece salarii minime pe economie

Cei care au salarii mai mari de zece salarii minime pe economie vor plăti o „contribuție de solidaritate”, cel mai probabil începănd cu 2018.

„Vom introduce contribuția de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”, anunță noul program de guvernare al guvernului Mihai Tudose. Programul nu dă detalii, dar

Ionuț Mișa, proaspătul ministru al finanțelor a anunțat ieri că că taxa de solidaritate va fi introdusă cel mai probabil din 2018 și îi vizează pe cei cu venituri excepționale.

„Taxa de solidaritate încercăm să o implementăm în 2017. Probabil ea va fi în 2018. După ce primesc datele centralizate, vom stabili procentul. Numărul persoanelor este destul de mic. Se situează până în zece procente, cei care au venituri de peste zece salarii minime pe economie. Luăm în calcul un singur procent și nu mai multe trepte de impozitare.”

Acesta a spus că această taxă îi vizează pe cei cu venituri excepționale, care depășesc 14.500 de lei net și că se încearcă să nu fie afectată clasa de mijloc.

O astfel de taxă este rară. Ea funcționează însă în Franța („impozitul de solidaritate pe avere”) din 1982, fiind introdusă în timpul președinției lui François Mitterrand și este valabilă pentru averile ce depășesc 1,3 mil. euro. Această taxă însemna, la nivelul lui 2015, 2% din bugetul consolidat al Franței. Taxa este în trepte: dacă ai o avere de peste 1,3 mil. euro, ești taxat cu 0,5% pentru tot ceea ce depășește 800.000 de euro. La o avere de peste 10 mil. euro, impozitul ajunge la 1,5% – maximul posibil.

REACȚII

Radu Timiș, proprietarul Cris-Tim, despre impozitul pe cifra de afaceri: Dacă se aplică, s-a terminat jocul

„Dacă se va aplica un astfel de impozit pe cifra de afaceri, s-a terminat jocul. În cazul industriei noastre există o ciclicitate a prețului la materiile prime. Acum suntem în momentul în care prețurile materiilor prime sunt mari, iar noi nu am transferat asta la raft, ci am tăiat din profit. Și cum acum nu sunt pe profit, eu nu câștig bani. Dacă mi se pune impozit pe cifra de afaceri, atunci pot decide să închid businessul. Sau pot să decid o restructurare. Am 2.500 de salariați, pot să renunț la 1.000 și să și cresc prețul la raft în consecință, iar astfel ajung să fac și profit. Înțeleg să se aplice astfel de impozite unor companii care sunt pe piederi de 20 de ani și care sunt încă în funcțiune. Sau unor companii multinaționale care transferă profitul către compania-mamă, dar nu tuturor”, a spus Radu Timiș, proprietarul Cris-Tim, unul dintre cele mai mari businessuri din procesarea de carne. Cristina Roșca

Iuliana Leurent, Temps: „Majorarea salariului minim trebuie să se realizeze în acord cu angajatorii“

Efectele creșterii salariului minim vor fi resimțite pentru toate categoriile de angajați, iar structura, valorile și frevcența acestor intervenții asupra salariului minim trebuie să fie rezultat din dialogul cu angajatorii, a spus Iuliana Leurent, CEO al RINF Temps România, divizia de recrutare și înschiriere de forță de muncă temporară a grupului românesc RINF. „Salariul minim este normal să își continue creșterea, efectele lui însă vor fi resimțite în cascadă și pentru celelalte categorii de angajați. Inițiativa de a crea două praguri de salarizări minime este utilă în raport cu nivelul academic. Există însă și reversul medaliei, când posibil pe același job să existe încadrări diferite și cost diferit, în condițiile în care activitatea va fi aceeași”. Mihaela Pascari

Cristina Postolache, Big4HR: „Creșterea salarială va pune presiune pe întreaga economie”

Creșterea salariului minim va pune presiune pe întreaga economie, nu doar pe angajatorii care au mulți salariați plătiți cu salariul minim pe economie, a spus Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activități în domeniul resurselor umane Big4HR. „Creșterile vor avea efecte în lanț, determinând majorarea inclusiv a salariilor mai mari. Această tendință de creștere a salariilor, în special a celor până la 8.000 – 10.000 de lei net, se manifestă deja, este un efect de domino”, a spus Cristina Postolache. În opinia sa, majorarea salariului brut va crește și costurile cu sporurile permanente acordate unor categorii de salariați, care sunt influențate de salariul tarifar.

„În acest context și ținând cont că este din ce în ce mai dificil ca angajatorii să găsească oamenii potriviți la salariile bugetare, este posibil ca în următorii ani o parte dintre companii să nu mai fie competitive, iar unele multinaționale să își relocheze operațiunile”. Mihaela Pascari

Mihaela Mitroi, PwC: Impozitul pe cifra de afaceri conduce la inhibarea investițiilor și a dorinței companiilor de a se extinde 

„Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanță economică. Dacă societățile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investițiilor și a dorinței companiilor de a-și extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creșterii economice și ar penaliza start-up-urile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiției și la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferențiere între contribuabili prin simpla apartenență la anumite industrii. Ce motivație ar mai avea investitorii să riște noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu?“ ZF

„Un model care avantajează pe unii și dezavantajează pe alții”

„Este un model de impozitare care va avantaja anumite companii și le va dezavantaja pe altele. Dacă, spre exemplu, ai marjă de profit de peste 10%, atunci este posibil să nu fie nicio diferență pentru tine. Cred că cel mai afectați vor fi comercianții, iar la polul opus se află jucătorii din producție. De departe cel mai loviți vor fi jucătorii care au fost și sunt pe pierdere. Un astfel de impozit va fi un fel de nou TVA. Nu știu să existe și în alte țări ceva similar. Există doar un sistem preferențial pentru start-up-uri și doar în perioada de creștere. Atunci ele pot opta între a fi impozitate pe cifră de afaceri sau pe profit”, a spus un manager din comerț sub rezerva anonimatului. Cristina Roșca