Motivele privind pensiile speciale ale parlamentarilor: Un drept firesc, echitabil și compensatoriu

În concluzia la propunerea legislativă se menționează că se dorește ”creșterea calității și performanței Parlamentului, prin profesionalizarea acestora ca urmare a creșterii atractivității și motivarea specialiștilor din diferite domenii, atât din sectorul public, cât și din cel priivat, să candideze la alegerile parlamentare”.

EXPUNEREA DE MOTIVE

În plus, parlamentarii inițiatori doresc ”alinierea parlamentarilor români la principiile care guvernează, indemnizațiile și regimul pensiilor parlamentarilor din Parlamentul European (PE) și a majoritării Parlamentelor din statele membre UE.

Se dorește, de asemenea, abordarea unitară, prin aplicarea ”acelorași principii privind salarizarea/pensionarea acelor care inițiază/aprobă legile (parlamentarii) cu cei care pun în aplicare legile ( magistrații).

Inițiatorii mai spun în concluzie că prin proiectul de lege se elimină ”discriminarea dintre parlamentari, cărora li s-au tăiat pensiile cu caracter specific fucnției, în august 2010 și celelalte categorii de pensii speciale, cărora li s-au întregit pensiile: aviatori, personal diplomatic și consular parțial), sau care au deja inițiative legislative, aflate în dezbatere parlamentară: Curtea de Conturi, personalul diplomatic și consular, funcționarii parlamentari, grefierii.

Propunerea mai vrea să ”stopeze discriminările create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile, dar care în prezent sunt în plată prin recâștigarea drepturilor în instanță și a celor care au pierdut în instanță acest drept”.

În expunerea de motive se precizează că dispozițiile prezentei legi au în vedere ”rolul Parlamentului ca putere se stat, răspunderea și complexitatea pe care o presupune exercitarea demnității de parlamentar pentru garantarea integrității, independenței și imparțialității în fața națiunii”.

”Întrucât Parlamentul României are calitatea de organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, principalele funcții ale Parlamentului sunt de a adopta legi, de a desemna și revoca unele autorități publice și de a exercita controlul parlamentar asupra guvernării. Fiind organul suprem reprezentativ al poporului, Parlamentul exercită puterea ce aparține poporului, fapt ce îl legitimează să supravegheze modul de înfăptuire a politicii statului”, se precizează în expunerea de motive la propunerea legislativă.

Inițiatorii consideră că ”din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea și îndeplinirea intereselor cetățenilor, prin interzicerea deputaților și a senatorilor de a exercita orice altă funcție de autoritate publiă sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar.

”Astfel, acordarea dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă apare ca o necesitate ce își are esența în statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activității îndeplinite de parlamentari, în exercitarea mandatului”, mai menționează parlamentarii inițiatori care apreciază că interdicțiile impuse parlamentarilor în exercitarea altor funcții justifică instituirea indemnizației pentru limită de vârstă.

”Exercitarea mandatului de deputat sau senator nu presupune relații de muncă instituționale”, spun parlamentarii, arătând că în elaborarea legii, au avut în vedere distincția dintre salariu și indemnizația de parlamentar, în sensul Codului Muncii.

Inițiatorii mai precizează că parlamentarii ”nu au calitatea de angajați, activitatea lor desfășurându-se în slujba Poporului și nu a Parlamentului României”.

”Neavând calitatea de angajați, parlamentarii nu beneficiază de prevederile articolului 10 din Codul Muncii. Prin urmare, indemnizația de parlamentar conform legii 96/2006 nu reprezintă salariu și la aceasta nu se adaugă sporurile prevăzute în legislația muncii, afectând astfel valoarea punctului de pensie”, spun inițiatorii proiectului de lege.

Astfel, ”interdicțiile și incompatibilitățile impuse parlamentarilor, similare cu cele ale magistraților, fac imposibilă suplimentarea contribuțiilor la asigurările sociale de stat, pe durata exercitării mandatului, astfel că acordarea indemnizației pentru limită de vârstă se impune la și o măsură compensatorie”.

Parlamentarii mai arată în expunerea de motive că, în elaborarea legii, s-au avut în vedere prevederile constituționale și legislația în vigoare, reglementările țărilor comunitare și aplicarea acesteiea printr-o politică corectă de respectare a drepturilor fosștilor deputați și senatori.

Ei mai afirmă că această lege ”creează un cadru de normalitate necesar pentru recunoașterea activității desfășurată în Parlament și dă un punct de responsabilitate deputaților și senatorilor aflați în exercitarea mandatului și a misiunii pentru care au fost aleși în serviciul certățenilor”.

”Inițiativa legislativă astfel cum a fost elaborată recunoaște un drept al deputaților și senatorilor pentru perioada când au activat doar în cadrul Parlamentului, activitate ce implică un grad sporit de responsabilitate în respectarea și îndeplinirea intereselor cetățenilor, prin obligarea deputaților și senatorilor de a nu exercita nicio altă funcție incompatibilă cu statutul de parlamentar”, mai menționează documentul depus la Parlament.

Prin urmare, se arată în concluzie, ”la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, deputații și senatorii au dreptul la indemnizație pentru limită de vârstă, ca un drept firesc, echitabil și compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”.

Potrivit proiectului, deputații și senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizație lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizație urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulțirea 0,55% din indemnizația brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizația parlamentarilor și se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

“Cuantumul indemnizației se acordă în limita a 3 mandate și reprezintă produsul obținut prin înmulțirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Cuantumul îl reprezintă produsul obținut prin înmulțirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete indemnizația se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizația se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizația brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeași dată. Indemnizația de parlamentar se cumulează cu cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public precum și cu orice alte venituri realizate. Indemnizația este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate, se suportă din bugetul de stat. Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în MO”, se arată în proiect.