Motivele pentru care lumea se îndreaptă spre o nouă criză

„Cel mai important lucru pe care îl observi la România este că a avut parte de o revenire economică puternică, printre cele mai puternice din UE și din regiune; precum și reducerea ratelor dobânzilor – care au avut un nivel foarte ridicat, de 7,5% inițial, din cauza reacțiilor la dezechilibrele crizei economice – iar reducerile de acum stimulează creditul”, enumeră analistul financiar John J. Hardy câteva dintre aspectele pozitive referitoare la piața locală pe care le-a observat.

El se află pentru a doua oară în România (prima oară a venit aici în 2014) pentru a prezenta câteva dintre posibilele evoluții ale piețelor din întreaga lume pentru investitorii Saxo Bank, unde este head of FX strategy. Hardy este o prezență constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg și CNBC și a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piața Forex în 2008. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, cu o diplomă în istorie europeană, și, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învățat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie.

Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajați”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe piețele valutare ale Saxo Bank, discutând despre politicile băncii centrale și tendințele macroeconomice. Hardy generează, de asemenea, strategii de tranzacționare care prezintă metode prin care brokerii să profite de leagănele de pe piață, într-un orizont de timp de una până la trei zile. El ia parte și la alcătuirea „predicțiilor scandaloase” lansate de Saxo Bank anual; una dintre cele de anul trecut vorbește de pildă despre un posibil Bremain.

La fel ca și în cadrul primului interviu acordat Business Magazin, analistul este optimist în ceea ce privește economia locală. Pe de altă parte, chiar dacă lucrurile sunt stabile, observă începutul unor trenduri care ar putea să se transforme îngrijorător. „Consumul ar putea crește prea agresiv, iar acest lucru generează instabilitate financiară. Totuși, România este puternică din punctul de vedere al expunerii la piețele externe; astfel, creșterea agresivă a consumului este echilibrată de creșterea solidă a exporturilor. Este o economie destul de puternică, care, deși nu crește rapid, merge mai departe.” Hardy descrie drept pozitive și reacțiile recente referitoare la tensiunile politice reflectate și în presa internațională. „Opinia generală a țărilor vestice referitoare la demonstrațiile recente ale românilor în direcția reducerii corupției sunt pozitive; înțeleg că există niște nuanțe, dar cât timp tendința este ca populația să își spună punctul de vedere – și să vedem un trend corect în direcția reducerii corupției și reducerii implicării statului în economie – părerea celor din afara țării este una pozitivă. Atât timp cât aceste manifestări sunt pașnice, cred că nici încrederea investitorilor sau operațiunile zilnice ale companiilor nu sunt afectate.”

Consideră că „visul românesc” ar trebui să fie legat și de o implicare mai mare în paradigma europeană, ce ar trebui să vină printr-o bună participare la economia Europei. „O economie ca România ar trebui să beneficieze mult de deschiderea spre  Europa”, observă Hardy. Angajamentul european este important mai ales în contextul actual: Brexitul și ceea ce se va întâmpla în Franța după alegerile prezidențiale, dezechilibre care ar putea fi accentuate și de Italia, care are datorii publice record. „Italia suferă cu adevărat, în cadrul UE, are nevoie să îi fie ștearsă datoria, devalorizată.” În prezent, aceste tensiuni sunt înăbușite. „Nicio țară nu și-a rezolvat problemele, s-au făcut câteva angajamente la nivel politic, dar problemele sunt suprimate mai ales de Banca Centrală Europeană care printează bani, ori aceasta nu este o soluție permanentă.”

Analistul sublinează fie necesitatea unui angajament complet față de zona euro, fie o mutualizare totală sau parțială a datoriei. „Pentru o datorie a Italiei, va trebuie să plătești o taxă și în Germania. Fie vom vedea că se va întâmpla acest lucru, fie angajamentul european va determina axarea pe moneda euro și renunțarea la cele naționale. Problema Italiei este că nu crește, iar acest lucru nu se va întâmpla până când se va afla răspunsul la această întrebare.”

John Hardy sesizează și nevoia unor reforme la nivelul instituțiilor UE. Există tentația de a crede că Europa se va destrăma, în consecința aceleiași surse de probleme și anume că clasa politică și clasa elitelor nu se adresează nevoilor întregii societăți; politica monetară a ajutat companiile mari, bogate, marii proprietari de active; în special în termeni relativi; cei bogați au devenit super bogați; la niveluri mai joase, există o senzație a unei lipse de incluziune socială, dar analistul observă că există și spiritul angajamentului față de Europa. El speră că acesta va rezulta într-o reformare a instituțiilor europene, care nu sunt foarte democratice. „Astfel, chiar dacă ideea UE este populară, instituția în sine nu este; Comisia Europeană de pildă, nu este democratică dacă ne uităm la modul în care reprezentanții acesteia sunt aleși”. 

Toate datele îl determină pe Hardy să creadă că ceea ce urmează se va transforma într-o nouă criză. „Nu am predicții, doar speranțe – sunt convins că vom vedea o formă de criză, dar sper ca aceasta să aibă o soluție pozitivă. Să sperăm că nu vom avea o separare puternică; e posibil să fie o criză prin care Italia să iasă parțial din UE, situație în care vorbim o criză destul de puternică, dar trebuie făcute negocieri dure în acest sens. Până acum, lucrurile nu par promițătoare: Germania vorbește despre austeritate, când de fapt este parte a problemei din cauza exporturilor uriașe și a unui euro foarte ieftin. Lucrurile funcționează pentru ei, dar nu și pentru restul Europei; celelalte țări nu sunt competitive vs. Germania”, explică el. Un rol decisiv vor avea și alegerile din octombrie din Germania: în timp ce opoziția este  axată pe populism în țări precum Franța sau Olanda, în Germania, Martin Schulz este foarte pro-Europa. Despre alegerile din Franța, analistul nu crede că Le Pen va câștiga alegerile; iar François Fillon ar reprezenta calea de mijloc între Le Pen (centru-stânga) și Emmanuele Macron (centru-dreapta). Consideră că sunt în continuare și multe întrebări fără răspuns și în ceea ce privește Brexitul.

Pe de o parte, Schulz susține ideea unui Brexit agresiv, prin care britanicii să fie dați afară din UE și uniunea să primească „despăgubiri de divorț” de 60 de miliarde de euro. „Marea întrebare este legată de faptul că Regatul Unit este format din mai multe țări – Regatul Unit și Londra (metaforic vorbind), pentru care există o economie specială. Este foarte dificil, vor să își mențină integrarea în finanțele europene.” Persoanele cheie în negocieri nu vor fi însă cele din Comisia Europeană, ci noii conducători ai statelor, astfel că această întrebare nu își va găsi răspuns până anul următor.

Despre Bremain spune că este într-adevăr o previziune scandaloasă, dar probabilă. „S-ar putea întâmpla în condițiile în care procesul Brexitului se tot prelungește, Europa începe să se transforme, astfel că s-ar putea ajunge la Bremain sau la o altă înțelegere, dar probabil este prea devreme anul acesta ca să se întâmple.”

Astfel, următoarea criză ar putea fi adusă fie de un șoc politic, fie de următoarea recesiune. „O astfel de criză ar putea fi politică anul acesta și economică anul viitor; dar trebuie să se ajungă la această soluție sau Europa se termină. Toată presa vorbește despre faptul că Europa se separă, dar ar putea fi surpriza cea mare că următoarea criză să forțeze europenii să se dedice cu adevărat Europei?”