Moștenirea ultimului suveran al româniei, Regele Mihai I

Guvernul a decretat trei zile de doliu național pentru regele Mihai.

Suveran al României în perioadele 1927-1930 și 1940-1947, regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, fiul lui Carol al II-lea și al principesei Elena a Greciei. La numai 6 ani a fost proclamat rege, ca Mihai I, fiind instituită o regență de trei persoane, formată din patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae, fratele lui Carol, și George Buzdugan.

Patriarhul și Buzdugan își datorau locurile din cadrul regenței lui Ionel Brătianu, personalitatea care domina scena politică începând cu 1914, în timp ce Nicolae era dezinteresat de politică. Ca urmare, această instituție politică nouă și provizorie care era regența s-a aflat la început sub dominația premierului liberal.

Dar Brătianu a murit la 24 noiembrie 1927, după ce emisese instrucțiuni referitoare la împiedicarea oricărei reveniri a lui Carol în țară, avînd în vedere desele sale renunțări la tron. Deși, conform Constituției, îl suplinea pe șeful statului, instituția regenței a devenit din ce în ce mai lipsită de autoritate, fapt speculat sistematic de presa favorabilă lui Carol, agreat și de PNȚ-ul aflat la guvernare din noiembrie 1928. Prin urmare, prima domnie a lui Mihai s-a încheiat la întoarcerea în țară a tatălui său, la 8 iunie 1930, Mihai devenind apoi Mare Voievod de Alba-Iulia.

La 6 septembrie 1940 noul rege, Mihai I, depune jurământul de credință, după domnia lui Carol al II-lea. În perioada dictaturii militare exercitate de Ion Antonescu (5 septembrie 1940 – 23 august 1944), regele Mihai I joacă un rol secundar în viața politică. Pe 24 ianuarie 1945, regele Mihai adresează președintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt, o scrisoare în care se declară îngrijorat pentru soarta țării, dată fiind atitudinea reprezentanților sovietici, și solicită o acțiune americană. Pe 6 martie 1945, regele acceptă guvernul Groza. În prezența regelui, a primului-ministru și a altor miniștri se sărbătorește la Cluj, pe Câmpia Libertății, reîntregirea României. În 1945 regele este decorat cu ordinul Victoria, cea mai înaltă decorație de război sovietică. A mai fost decorat cu Legiunea de merit de către SUA.

În 30 decembrie 1947, regele Mihai I este forțat să abdice; în aceeași zi, Adunarea Deputaților abrogă constituțiile din 1866 și 1923 și proclamă România republică, sub denumirea de Republica Populară Română.

Plecat din țară, în iunie 1948 se căsătorește cu regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Se stabilește la Lausanne în 1949 și apoi, între 1950 și 1956 în Marea Britanie, unde înființează o fermă și un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveția, la Versoix, unde locuiește peste 45 de ani. Regele înființează o companie de electronice și automatizări, pe care o vinde în 1964, și urmează cursuri de broker pe Wall Street. După revoluția din decembrie 1989, Mihai I încearcă să intre în țară, dar autoritățile nu îi permit acest lucru. Revine în 1992, de Paști. I se interzice accesul pentru următorii cinci ani, un episod fiind cel „al vizelor” din octombrie 1994, de pe aeroport. După instalarea guvernului Ciorbea, primește viză și un buletin de identitate românesc, la 21 februarie 1997.

Este împuternicit de președintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul țării pentru NATO: în martie 1997, ține un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra. Urmează o perioadă firească, cu regele și membrii familiei regale prezenți în viața publică și culturală a țării. Un punct culminant este discursul regelui din Parlament, din 25 octombrie 2011, când a enumerat câteva valori fundamentale pe care niciun popor nu trebuie să le uite: libertatea, identitatea și demnitatea.

Regele Mihai I și Regina Ana au avut împreună cinci fiice: principesa moștenitoare Margareta, principesa Elena, Irina Walker, principesa Sofia și principesa Maria. Principesa Ana de Bourbon-Parma, soția regelui Mihai, a decedat pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveția, însă din pricina stării de sănătate regele nu a putut participa la ceremoniile de la Curtea de Argeș. Tot din cauza problemelor de sănătate, regele Mihai a fost nevoit să se retragă din viața publică anul trecut.