MONITORUL JUSTIȚIEI Avocat Cătălin Oncescu: Implicațiile deciziilor CCR privind completurile de 3 și 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Efecte și posibile căi reparato

Potrivit Codului de procedură penală (art. 40), Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel și curțile militare de apel, precum și apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În ceea ce privește numărul de judecători care compun completurile de judecată, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară arată următoarele:

în cauzele date în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 3 judecători [art. 31 alin. (1) lit. a)].
pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție se judecă de Completurile de 5 judecători [art. 24 alin. (1)].

CITEȘTE mai departe ARTICOLUL din Monitorul Justiției