Moldova ar putea cuceri Europa… cu mere colorate și delicioase, dacă este ajutată

Rusia a știut unde lovește când a interzis importurile de fructe și legume din Moldova. Producătorii moldoveni, chiar dacă au acum deschidere spre piața UE, se bazau pe cea rusească, mai permisivă și unde aveau legături formate în ani de zile. Dintre fructe, exporturile de mere sunt cele mai importante. Merele au devenit simbolul expansiunii comerciale a Poloniei în Europa de Est și în restul UE. De ce n-ar fi așa și cu merele moldovenești?

Republica Moldova fascinează Europa cu pasinea sa pentru vinuri. În plin război economic și geopolitic între Est și Vest, între civilizații, industria viticolă din mica țară prinsă la mijloc fascinează și mai mult. Însă Moldova nu înseamnă numai dealuri întinse cultivate cu vii și sute de kilometri de galerii subterane transformate în crame. Are livezi și sere și o industrie conexă surprinzător de modernă chiar și pentru specialiștii olandezi.

Și chiar ei, elita agriculturii moderne, intensive, dar ecologice a Europei, cer ajutor pentru comerțul cu fructe moldovenești. În acest scop, sectorul de profil din Republica Moldova are dedicat un serial întreg pe FreshPlaza, o platformă media focalizată pe industria agroalimentară și cu acoperire globală, a cărei fundație a fost turnată în urmă cu două decenii în Olanda. Cu această ocazie, FreshPlaza trage și un semnal de alarmă: este important ca UE să-i ajute pe cetățenii moldoveni. Un sfert din PIB-ul țării este dat de sectorul agricol și aceasta înseamnă că mulți dintre ei sunt dependenți de agricultură. De aceea este important ca traderii de fructe europeni să sprijine sectorul din Republica Moldova. Dacă Moldova este ignorată, în cele din urmă se va reîntoarce la Rusia. Sau va rămâne puternic polarizată, ruptă între est și vest.

În primăvară, după ce Rusia a invadat Ucraina, Chișinăul și Kievul au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Drept răspuns, Moscova a blocat complet importurile de fructe din Moldova, invocând măsuri fitosanitare. A fost ca un cutremur pentru fermieri deoarece 95% din exporturile de mere și  de struguri se duceau în Rusia. Între timp, Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la UE, dar numai o mică majoritate a populației vrea pe acest drum. O parte însemnată din cetățeni susține Rusia chiar și acum, în timpul războiului. De unde știe FreshPlaza acest lucru? Simplu. Și-a trimis un colaborator acolo însoțit de doi specialiști în agricultură olandezi. Echipa a descoperit că în livezile de meri se investește în noi soiuri moderne precum Fuji, Braeburn, Gala și Crimson Crisp. Dar au rămas și soiuri care nu sunt potrivite pentru piața europeană, precum Idared. La fel de nepotriviți sunt și delicioșii struguri moldovenești cu sâmburi. Pentru astfel de produse piața rusă era vitală. Pe de altă parte, prunele Stanley sunt acum exportate pe scară largă în Germania și în alte regiuni unde se vorbește germana.

Echipa de la FreshPlaza a vizitat zece stații de ambalare a fructelor. Se așteptau să vadă livezi vechi neglijate, dar au găsit exact opusul; livezi moderne dotate cu instalații de irigare prin picurare, cu plase antigrindină și pergole din plastic pentru struguri. În cazul merelor, fructele sunt cu adevărat fantastice. Solul este foarte aerisit și fertil, iar merele sunt uniforme si de calitate. Atât de multe ore de soare conferă fructelor un gust unic. Aproape toate sunt trimise la ambalat, atât de perfecte sunt. Cultivatorii olandezi furnizează alte soiuri și de aceea merele și prunele moldovenești își pot găsi un loc pe piața vestică. Mai ales acum că Uniunea Europeană a adoptat un regulament de liberalizare temporară a comerțului cu șapte produse horticole moldovenești a căror comercializare nu fusese încă pe deplin liberalizată și anume roșii, usturoi, struguri, mere, cireșe, prune și suc de struguri.

În primăvară, după ce Rusia a invadat Ucraina, Chișinăul și Kievul au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Drept răspuns, Moscova a blocat complet importurile de fructe din Moldova, invocând măsuri fitosanitare. A fost ca un cutremur pentru fermieri deoarece 95% din exporturile de mere și  de struguri se duceau în Rusia.

Războiul a avut un impact devastator asupra Ucrainei, dar și Republica Moldova a fost lovită. Capacitatea țării de a face comerț cu restul lumii este afectată deoarece exporturile sale depind în mare măsură de infrastructura ucraineană, iar Moldova a pierdut în mare parte accesul la piețele sale din Ucraina, Rusia și Bielorusia. „Obișnuiam să exportăm aproximativ 95% din merele noastre pe piața rusă, dar în prima jumătate a anului 2022, din motive evidente, această cifră a scăzut la 70%, ceea ce este încă un procent foarte mare”, a spus Vladimir Bolea, ministrul agriculturii.  De când politicianul a făcut aceste declarații și până acum, situația s-a înrăutățit, iar fermierii sunt obligați să se adapteze. La începutul lunii august a acestui an, cultivatorii și exportatorii moldoveni de mere au intrat pe piața din Arabia Saudită și în prezent negociază cu guvernul egiptean exporturi preferențiale de mere, de departe cel mai important produs de export din categoria fructe și legume al Moldovei. Este clar că și deschiderea oferită de UE este mai mult decât binevenită și acum chiar vitală. Pe 15 august, Rosselkhoznadzor, serviciul federal de supraveghere veterinară și fitosanitară din Rusia, a blocat importurile de fructe din Moldova, excepție făcând  Transnistria, o regiune separatistă prorusă.  Motivul embargoului sunt infecțiile cu dăunători și boli ale plantelor și este de neînțeles pentru președintele Maia Sandu în condițiile în care produsele moldovenești îndeplinesc standardele de calitate ale UE, mai înalte decât cele rusești.

Smarta AS este o companie de familie. A fost fondată la începutul secolului cu livezi vechi, din epoca sovietică, și este concentrată pe ceea ce a ajuns să definească industria fructelor din Moldova – merele reprezintă trei sferturi din pomicultura țării. Anatolii Caduc, primul președinte al companiei, a inființat Smarta în anul 1999. „Când fiul și fiica sa s-au alăturat conducerii companiei, aceasta a început să se modernizeze”, spune Valeria Caduc, manager de marketing și soția actualului proprietar, Andrei, fiul lui Anatolii. „Au înlocuit treptat soiurile vechi de mere, precum Idared, cu altele noi. Au acoperit și pomii, au pus la punct cultivarea superintensivă cu sisteme de irigare, au instalat camere frigorifice și au încercat să obțină certificări precum GlobalGAP.“ Pe o suprafață de 60 de hectare sunt cultivate numeroase soiuri de mere, printre care Gala Must, Gala Royal, Golden Delicious, Super Chief, Florina, Jonagold, Idared, Champion și Fuji. Smarta cultivă, de asemenea, prune Stanley. Recoltarea se face manual, iar merele sunt păstrate în depozite frigorifice cu o capacitate de 2.500 de tone. Fructele sunt sortate în funcție de greutate, dimensiune, culoare și calitate. „Depozitele noastre frigorifice au condiții controlate dinamic, astfel încât merele își păstrează aroma proaspătă și textura crocantă până în luna mai. Suntem poziționați favorabil într-o zonă cu o climă continental temperată și soluri fertile. Acesta este ceea ce conferă merelor moldovenești gustul lor“, explică Valeria. Recent, ea a preluat controlul și asupra exporturilor

Până la începutul anului 2022, Smarta AS vindea către comercianți care își colectau personal merele de la depozitele frigorifice ale companiei. Majoritatea ajungeau pe piețele din Rusia, Bielorusia și România, spune Valeria. Dar când a devenit dificil accesul pe piața rusească, în primăvară, compania nu a avut de ales decât să înceapă ea însăși să exporte pe alte piețe.

„În aprilie, ne-am dus la Fruit Logistica și am luat legătura cu comercianți și importatori. Când ne-am întors, am început să exportăm în Dubai, Arabia Saudită și Malaezia. Este mai complicat și încă nu știm dacă este cu adevărat mai profitabil. La urma urmei, sunt implicate o mulțime de costuri, cum ar fi ambalarea și logistica. Așa că trebuie să investim mult înainte de a vedea în sfârșit banii pentru livrările noastre. Dar, până acum, am fost plătiți fără probleme.” Fruit Logistica este un târg renumit de fructe organizat anual în Germania.

În prezent, SV Fruct cultivă mere pe 47 de hectare și cireșe pe 10 hectare. În urmă cu 12 ani, a construit 14 celule de depozitare de 682 metri cubi fiecare, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Aceste celule folosesc tehnologia Smartfresh.

Compania dorea să expedieze o încărcătură în Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii august, dar nu a putut obține ambalajul corespunzător la timp. De asemenea, nu avea, la acel moment, fonduri pentru a avansa cu operațiunile de logistică. Contractul a fost anulat, ceea ce, potrivit Valeriei, înseamnă o descurajare. „Ei oferă un preț mult mai mic acum. Este regretabil, dar asta este.“ Exporturile către Dubai se fac prin portul românesc Constanța și durează o lună: o săptămână pentru transportul de la stația de ambalare la vapor și apoi 24 de zile pe mare. Deoarece portul ucrainean Odesa era blocat din cauza războiului și încă mai este, merele ucrainene și-au găsit drumul spre piețele externe tot prin portul românesc. „A fost o perioadă aglomerată în Constanța”, spune managerul de marketing. Ceea ce FreshPlaza nu scrie este că Smarta nu este lipsită de controverse, ca mai toate afacerile mari din Moldova. Mama actualului proprietar, pe care o cheamă tot Valeria, a fost președintele judecătoriei raionului Briceni și a fost criticată în deceniul trecut ca fiind cel mai împroprietărit magistrat din țară. Era vorba mai ales de terenuri agricole, cu un preț în acte sub cel al pieței. O parte din aceste terenuri se află într-una dintre cele mai bune zone pentru cultivat meri din țară, acolo unde Smarta își are livezile. Caduc tatăl a fost mare politician din partea Partidului Democrat din Moldova în raionul unde doamna Valeria a fost magistrat.

O altă companie care se face remarcată pe piața fructelor moldovenești este SV Fruct, afacerea familiei Scutaru. Scutaru senior este asistat de cei patru fii ai săi. „Toată familia a fondat firma”, spune Vitalii, unul dintre fii. „Asta a fost în 2003. Fratele meu Victor și cu mine eram comercianți de fructe și ne-am gândit să vindem fructe pe care le cultivăm noi înșine. Când a venit momentul, ne-am făcut cu toții partea pentru a construi afacerea.“

În prezent, SV Fruct cultivă mere pe 47 de hectare și cireșe pe 10 hectare. În urmă cu 12 ani, a construit 14 celule de depozitare de 682 metri cubi fiecare, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Aceste celule folosesc tehnologia Smartfresh. În anul următor a devenit prima companie de fructe din istoria Moldovei care a primit certificare GlobalGAP. SV Fruct își sortează și își împachetează fructele – în cutii deschise sus – în propria stație de ambalare. Ei își vând întreaga recoltă pe piața externă, fie prin exporturi directe, fie prin intermediari. „Asta depinde de prețurile pe care le putem obține pentru produsul nostru”, spune Victor. Își găsesc majoritatea clienților prin contacte la târguri internaționale.

În primele zile ale companiei, exporturile ajungeau doar în Rusia și, până în 2009, erau doar din soiuri de patrimoniu pur tradiționale. Apoi totul s-a schimbat, iar accentul s-a mutat pe modernizare. O schimbare treptată a culturii de la soiurile vechi la cele noi a precedat construirea celulelor de depozitare. Chiar anul trecut, o parcelă de 2,3 hectare a fost plantată cu Devil Gala, iar în această primăvară, o livadă întreagă a fost defrișată și replantată cu Gala SniCo red. Această reînnoire a soiului se realizează cu scopul de a accesa noi piețe, inclusiv Orientul Mijlociu și Asia. Fiecare dintre aceste destinații are preferințele sale de varietate. Deocamdată nu există mere de la SV Fruct pe piața vest-europeană.

Această companie are nu mai puțin de 15 soiuri care cresc în livezile sale din nordul Moldovei. Printre acestea se numără Empire, Braeburn, Jonagold, Ruby Star și Fuji. „De asemenea, lucrăm cu companii de înmulțire belgiene și poloneze care testează soiuri de mere și cireșe în livezile noastre. În prezent avem o varietate care nu este încă înregistrată în UE. Pare foarte promițătoare“, spune Vitalii, care adaugă că merele cu dungi roșii pe fond roșiatic sunt deosebit de populare pe piața locală. „Fructele trebuie să arate atractiv. Acest lucru pare să fie mai important aici decât aroma. Pentru piețele noastre de export, calitatea are prioritate. Prin urmare, acordăm o mare importanță acestui lucru.“

Producătorii de mere din Moldova încep să se unească. Din livezi se recoltează aproximativ 500.000 de tone de mere anual. Spre comparație, Polonia, un campion european, produce 4,5 milioane de tone.

Producătorii de mere din Moldova încep să se unească. Din livezi se recoltează aproximativ 500.000 de tone de mere anual. Spre comparație, Polonia, un campion european, produce 4,5 milioane de tone. „Sunt cel mai mare competitor al nostru”, recunoaște Victor. „Au randamente mai mari, posibilități logistice mai bune – datorită locației și infrastructurii mai moderne – livezi mai avansate și costuri de producție mai mici. Poate părea ciudat, având în vedere salariile și prețurile terenurilor mai mici de aici, dar cultivatorii polonezi primesc mai multe subvenții. Și, pentru depozitare și marketing, se pot baza pe cooperative mari. Asta reduce costurile.“

SV Fruct trece treptat la cultivarea superintensivă. Vitalii explică că unul dintre avantaje este reducerea costurilor de protecție a culturilor. „Anul trecut am cheltuit 150.000 de euro pe astfel de produse, anul acesta au fost cu 50.000 de euro mai puțin. Și randamentul este același. Este un câștig semnificativ”. Compania nu vrea să se extindă deocamdată. Prioritară este modernizarea. Iar accentul este pus în prezent pe vânzări deoarece a apărut brusc o nouă provocare. Rusia a dispărut ca piață de destinație, așa că SV Fruct trebuie să găsească noi cumpărători. „Sperăm că putem continua să ne vindem toate merele pe piață proaspete și nu va trebui să deturnăm nimic către industria prelucrătoare. Așa că, pentru prima dată, ne îndreptăm privirea către piața UE“, încheie Vitalii.

Cifrele arată cât de importante sunt merele pentru sectorul agricol al republicii. Ele, luate ca atare, spun că Moldova este unul dintre frații mai mici din Europa de Sud-Est (sunt excluse Polonia, Ungaria și Grecia). Cu atât mai remarcabil este că țara a devenit al doilea exportator de fructe și legume de pe listă, după Serbia. În plus, Moldova și o altă țară, Macedonia de Nord, sunt singurele care exportă mai multe fructe și legume decât importă. Fructe si legume? Așa spune statistica, dar este un adevăr trunchiat. Datele arată că fructele monopolizează exporturile de produse proaspete ale Moldovei. Dacă sunt excluse legumele, Moldova depășește chiar și Serbia. Acest frățior are astfel un pumn greu atunci când vine vorba de exportul de fructe.

Totul este despre fructe. Dintre celelalte 12 țări din Europa de Sud-Est, micuța Moldovă nu se înclină decât în fața României și Serbiei când vine vorba de cultivarea fructelor. Iar în Moldova merele domină. Cu nu mai puțin de 500.000 t. recoltă în 2021, merele reprezentau 75% din producția de fructe a țării. Fructele cu sâmburi, strugurii, pepenii verzi și fructele moi urmează, dar la mare distanță. În mod logic, merele ar trebui să ocupe și primul loc la export: reprezentau două treimi din plăcinta cu fructe înainte de război și de embargoul rusesc. Aproximativ 40% din recolta de mere din Moldova își găsea drumul în străinătate, cea mai mare parte în Rusia.

Pe scurt: Moldova era înainte de invazie cel mai mare exportator de fructe dintre țările din sud-estul Europei în mare parte datorită unei singure culturi și destinații: merele care ajungeau în Rusia.