Modificările aduse Codului muncii privind salariatul temporar și concediul sunt constituționale

CC a respins astfel o sesizare formulată de grupul parlamentar PNL după ce o serie de modificări au fost aduse Codului muncii.

Proiectul de lege adoptat recent de Camera Deputaților stabilește introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) și (4), cu următorul cuprins: “(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă și care prestează aceeași muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului”.

Modificările de la articolul 145, la care s-a făcut referire în sesizarea PNL, stabilesc la alineatul (2) că “durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile”, iar, la alineatul (4), că “la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată”.

“Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei în vigoare se va ajunge la concedierea și trimiterea în șomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariați, reducerea majoră a șansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual – provenite din necolectarea de taxe și impozite și evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar și creșterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piața muncii a zeci de mii de angajați și lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent”, a precizat purtătorul de cuvânt al grupului PNL, Cristina Pocora, într-un comunicat de presă.

Deputatul PNL a mai susținut că “legea încalcă dispozițiile art. 148 din Constituția României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE”. “Forma legii nu ține cont de specificul activității societăților de muncă temporară care pun la dispoziție personal nu doar în România, ci și în afara României, prin detașare, creându-se, prin utilizarea noțiunii de salariu în loc de remunerație sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăți de munca temporară și, în ultimă instanță, a unui sector de activitate”.

Pocora este de părere că legea ar încălca dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituție, “deoarece prin noul text remunerația aferentă zilelor de concediu de odihnă nu se mai acordă în concordanță cu munca prestată și indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic, angajații ar avea drept la concediu de odihnă întreg, cu plata întreagă a zilelor de concediu”.

“De asemenea, angajatorul este obligat prin noua reglementare să plătească drepturile salariale, în perioada de incapacitate temporară de muncă sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav al angajatului, deși acesta nu prestează activitate productivă și ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din această perioadă”, a mai spus Pocora, adăugând că, în acest fel, angajatorul ar suferi o pierdere patrimonială, “întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă”.

Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al PNL a afirmat și că prin prevederile menționate “se creează și o situație discriminatorie, și anume, angajații trebuie să aibă dreptul egal la concediu de odihnă în raport cu activitatea prestată de aceștia în anul calendaristic”. “La activitate prestată egală, concediu de odihnă egal. Ori prin textul de lege se creează un  tratament diferit în sensul că indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic anterior angajații ar avea drept egal de concediu de odihnă”, continuă sursa citată.

“Având în vedere cele menționate mai sus, Grupul parlamentar al PNL a solicitat Curții Constituționale să constate că prevederile alineatelor (3) și (4) ale art. 92, dar și prevederile alin (2) și (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 Codul muncii (PL-x nr. 189/2014), sunt neconstituționale”, se menționează în comunicat.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 Codul muncii, având ca inițiatori 60 de deputați și senatori PSD, a fost respinsă în aprilie de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și a fost adoptată de Camera Deputaților, forul legislativ decizional, în 3 decembrie.