Modernizarea și extinderea transportului feroviar de marfă au un rol principal în planurile de dezvoltare economică ale Poloniei și Ungariei

Modernizarea și extinderea re­țelei de cale ferată reprezintă o par­te importantă din noua stra­te­gie de dezvoltare eco­no­mică prezentată recent de guvernul Poloniei, care își descrie planul, bazat pe investiții masive, ca istoric. Și nu trebuie să fie de mirare, având în vedere că industria poloneză a fost construită pe calea ferată. Până în 2032, Polonia va investi echivalentul a 43 de miliarde de euro în căile sale ferate, a anunțat premierul Donald Tusk.

Aceste investiții vor ținti, printre altele, transportul de marfă spre și dinspre porturile poloneze. „La sfârșitul deceniului, capacitatea de manipulare a mărfii în porturile Poloniei ar trebui să fie triplă“, a precizat oficialul. Aceasta înseamnă că o bună parte din investițiile anun­țate pentru dezvoltare economică se vor duce și în porturi. Până atunci, atenția este pe detalii. Spre e­xem­plu, pro­iec­te majore de electri­ficare a li­ni­i­lor feroviare principale și secundare.

Polonia nu are cea mai mare densitate a căilor ferate din regi­u­ne. Acest titlu îi re­vi­ne Cehiei – 123,2 m de linie de cale fera­tă/ km² în 2023 -, căreia îi urmează Un­garia – 81,5 m/km². În cazul Po­lo­niei, indicatorul este de 63,6 m/km². România are doar 45,3 m/km². Densita­tea poate depinde de relief, iar România este cea mai muntoasă dintre țările analizate.

În propriul plan de dezvoltare economică, Ungaria prioritizează construcția de autostrăzi și drumuri rapide, o mare parte din fabricile și uzinele industriale, în majoritate ale unor com­panii străine, prin care guvernul încearcă să rein­dus­trializeze forțat țara, fiind amplasate în apropierea autostră­zilor. Aceasta în timp ce transpor­tul feroviar este considerat neglijat, mai ales cel pe linii secundare.

Dar a­ceasta nu înseam­nă că statul nu investeș­te în căile ferate. Guvernul a anunțat la sfârși­tul anului tre­cut cel mai mare proiect de con­strucții feroviare din Marea Câmpie Ungară din ultima sută de ani, scrie Hungary Today. Pla­nul este de a chel­tui echivalentul a 1,5 mili­arde euro pe dezvol­ta­rea liniei Szeged-Kecske­mét-Cegléd-Budapes­ta, iar scopul este de a îm­bunătăți mobilitatea forței de muncă în regiu­ne. Culoarul leagă sudul țării de capitală. În Szeged și-a construit o fabrică nouă colosul auto chinez BYD. Aceasta va începe producția la sfârșitul acestui an. Linia va deservi și uzina auto pe care BMW o are la Debrețin (est).

„Un alt scop este mobilitatea mărfii, de a face mai ușor pentru produse să ajungă pe pie­țele din Europa de Vest“, a explicat ministrul construcțiilor și transportului János Lázár atunci când a anunțat investiția. Secțiunile Szeged-Kiskunfélegyháza și Kiskunfélegyháza-Cegléd vor fi reconstruite. Ultima va avea linie dublă. Lucrările de construcție, modernizare și electrificare vor fi finanțate din bani europeni, dar și din împrumuturi luate de stat. Planul este parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare care ar trebui să ducă la repararea a 14 linii feroviare principale.

Vor fi modernizați 500 km de cale fera­tă, iar pentru achiziționarea de material rulant vor fi alocate 4 miliarde euro. Cel mai probabil vor fi cumpărate locomotive second-hand în sta­re mai bună decât cele folosite în prezent, a precizat ministrul Lázár, care a subliniat că tre­nurile cu care maghiarii sunt obișnuiți să călăto­rească sunt vechi de 60 de ani. În Polonia, com­pania de infrastructură feroviară PKP PLK insistă pe electrificare.

Cel mai recent plan prevede instalarea de linii electrice pentru sute de kilometri de cale ferată în următori ani.

Modenizarea privește atât liniile principale, cât și secundare, notează The Warsaw Voice. Electrificarea este o soluție bună pentru că politica Uniunii Europene este de a descuraja achiziționarea de trenuri diesel-electrice. Trenurile poluante nu sunt subvenționate. Apoi, soluții alternative precum trenuri cu propulsie pe hidrogen sau cu baterii sunt mult prea scumpe pentru operatorii feroviari polonezi.

Electrificarea ar permite conexiuni mai lungi, în condițiile în care alternarea secțiunilor electrificate cu cele neelectrificate presupune schimbarea locomotivelor, ceea ce înseamnă timp pierdut. Iar liniile electrificate permit folosirea unor trenuri cu locomotive mai puternice, care pot trage după ele vagoane cu mai multă marfă sau mai mulți călători.

În Polonia, gradul de electrificare a căii ferate este de 62,5%, cam la nivelul Spaniei, Franței și Germaniei. O bună parte din linii au fost electrificate în vremea comunismului, procesul stagnând până de curând. În ultimii ani, au fost electrificate trei secțiuni lungi: Lublin – Stalowa Wola (95 km), Tarnobrzeg – Rzeszow (67 km) și Wegliniec – Zgorzelec (27 km). De asemenea, de doi ani se lucrează la modernizarea și electrificarea liniei Masurian, care face legătura pe 100 km între Elk și Korsz. În 2026, când lucrările vor fi gata, distanța dintre Olsztyn și Elk (aproape 160 km) va putea fi parcursă în mai puțin de două ore, față de două ore jumătate – trei ore în prezent.

Unul dintre principalele proiecte de modernizare feroviară din viitorul apropiat este o secțiune de 200 km a liniei dintre Bydgoszcz și Gdynia, construită în perioada interbelică pentru transportul cărbunelui. Aceasta este importantă pentru transportul de marfă. Acum, în loc de cărbune, pe acolo vor fi transportate containere înspre și dinspre porturile Gdynia și Gdansk. Proiecte de electrificare au fost anunțate și pentru linii locale, cum ar fi Kepno – Olesnica (50 km). Acest lucru va permite reintroducerea trenurilor după o absență de 20 de ani.