Modelul american pentru servicii medicale românești

”Vrem să ducem abordarea multidisciplinară dincolo de teorie, la nivelul faptelor – în Europa Centrală și de Est nu există o astfel de abordare. |n sistemul medical românesc, pacientul este diagnosticat, se plimbă din spital în spital, până când se ajunge la o concluzie; în această situație, șeful echipei medicale este însuși pacientul“, descrie medicul Ovidiu Palea conceptul de multidisciplinaritate, pe care specialiștii rețelei private Provita și-au concentrat eforturile în ultimii ani.

Fondată în 2011, printr-o clinică dedicată imagisticii, rețeaua Provita s-a dezvoltat ulterior cu o policlinică și, din 2016, cu un centru medical (spital), toate în București. Anul trecut, 27.000 de consultații s-au realizat în cadrul rețelei, iar valoarea veniturilor înregistrate de Provita a ajuns la 20 de milioane de lei, în creștere cu 170% față de anul anterior. Iar dacă în 2011, în cadrul clinicii lucrau circa 20 de angajați, în prezent numărul personalului medical a ajuns la aproximativ 90. Anul trecut, valoarea investițiilor s-a plasat la 500.000 de euro și au fost direcționate în tehnologizare și îmbunătățirea unităților existente, iar investițiile bugetate pentru anul acesta se ridică la 1 milion de euro și vor fi axate pe dezvoltarea unui laborator și a încă unui centru de zi; în plus, urmează să fie mutată și extinsă divizia de kinetoterapie într-un centru complex.

Medicii rețelei spun că în ultimii ani și-au concentrat eforturile în direcția unei abordări multidisciplinare: ”Există două direcții a acesteia: pentru partea de diagnostic, iar a doua, după stabilirea unui tratament, când este nevoie de o echipă mai mare de medici în jurul pacientului – echipa chirurgicală, dar și alți specialiști, anesteziști, recuperatori etc.“. Ovidiu Palea insistă că propunerea lor este una fundamental diferită în acest context: ”Propunem discuții între noi – avem boarduri, reuniuni disciplinare, în care nu un doctor, cu o singură specializare, ci mai mulți oferă cea mai bună opțiune pentru pacient“. 

Rețeaua Provita este un business de familie dezvoltat de Ovidiu Palea și de soția lui, Ada. Medic primar specializat în anestezie și terapie intensivă și în terapia durerii din România, Palea și-a început parcursul profesional în Statele Unite, unde a fost plecat timp de mai mulți ani pentru a-și face pregătirea ca rezident de specialitate; a lucrat apoi câțiva ani ca medic anestezist și de terapie intensivă în Washington. ”|n contextul în care nu am fost un emigrant fericit și veneam foarte des în țară și aveam familia aici, după ce am intrat în Uniunea Europeană mi-am spus că mă întorc acum ori niciodată“, descrie el gândurile pe care le avea înainte de întoarcerea în țară.

A revenit în România în 2007 și a lucrat, timp de câțiva ani, ca medic anestezist în sistemul de stat ”cu enorm de multe frustrări fiindcă nu am avut experiența românească în rolul de medic specialist, prin urmare mi-a fost greu să mă integrez“. |n 2011 a decis să facă trecerea cu totul în privat: ”Mi-am spus că nu pot să mă integrez fiindcă sunt eu diferit, nu neapărat în bine“. |ntreg planul a început să se dezvolte în jurul centrului de imagistică și terapia durerii transformat în Provita în 2011, iar primele investiții în acesta ”au fost rezultatul multor gărzi în America și a foarte multă muncă; fondurile proprii au fost direcționate spre partea operațională, iar investițiile în RMN și alte tehnologii de pildă sunt de ordinul milioanelor și au fost făcute prin împrumuturi bancare și leasinguri“.

În 2012 au decis să preia o clinică ambulatorie care se afla în regiunea Primăverii – Arcul de Triumf, iar în intervalul 2012-2015 au creat centrul de ambulatoriu, unde aveau intervenții de zi și multidisciplinaritate. A urmat etapa 2015-2016, dedicată lansării proiectului centrului de cercetare clinică și diagnostic și tratament Provita, despre care Palea spune că a fost într-adevăr o provocare, din mai multe puncte de vedere. Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de o investiție de 9 milioane de euro, cofinanțată din fonduri europene (care au constituit 60% din proiect, adică aproape 5 milioane de euro); 4 milioane de euro au fost credite bancare. ”Probabil că cea mai mare provocare a noastră a fost să ne găsim finanțare; o parte din aberațiile sistemului le-am regăsit prin acest proiect: câștigi un proiect și simți că îl prinzi pe Dumnezeu de picior; timp de doi ani însă nu am găsit finanțarea bancară de care aveam nevoie pentru a continua.“ Medicul spune că erau considerați start-up, cu foarte mare risc și erau pe punctul de a pierde proiectul european în lipsa finanțării; Banca Transilvania le-a acordat în cele din urmă resursele de care aveau nevoie.

Au ales să dezvolte spitalul bazându-se pe conceptul unei infrastructuri cu puține paturi, în contextul în care majoritatea intervențiilor realizate sunt de zi sau cu internare foarte scurtă, astfel că nu se justifică să țină pacientul foarte mult timp în spital. ”America este un mediu foarte agresiv și eficient financiar, iar experiența medicilor este foarte interesantă în ceea ce poți să implementezi aici; nu merge să iei cu copy paste un sistem de acolo, aici, dar poți adapta. Ce știm foarte clar este că spitalele sunt foarte scumpe“. El oferă ca exemplu spitalul unde el și-a făcut rezidențiatul, spitalul universității George Washington, care avea 250 de paturi; număr ce ar putea fi considerat extrem de mic în raport cu numărul de paturi din spitalele românești. ”Ideea de spitale mari, cu multe paturi, este falimentară la nivel internațional pentru că paturile sunt foarte scumpe. Standardul mondial este ca, în situația în care pacientul evoluează bine, în trei zile să meargă acasă. Dacă implementezi ce vezi afară, fără să inventezi nimic, devii mult mai eficient.“

Din rândul dotărilor tehnologice oferă ca exemplu un mamograf digital cu tomosinteză ce oferă biopsie ghidată, pe care nu o face nimeni din România până acum, potrivit lui; precum și un aparat de RMN care este printre cele mai complexe aparate din regiune, nu doar din România, fiindcă face și RMN funcțional (vede activ ce părți din creier funcționează sau nu, vede dacă tumorile sunt active sau moarte, n.red). Au anunțat recent și lansarea unei platforme online – health360.ro – construită cu scopul de a combate fenomenul dezinformării pacienților prin intermediul internetului. ”Pacienții citesc mult pe internet și își asumă rolul de medic, se suprainvestighează inutil, își greșesc deseori diagnosticul și fac pași în direcția unui tratament greșit“, explică Palea. Platforma lansată recent este dedicată exclusiv pacienților și include informații avizate de o echipă de medici.

În privința colaborării cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, medicul spune că banii decontați de stat reprezintă 10% din venituri. ”|n mod natural, această pondere ar trebui să fie majoritară dacă am avea o medicină corectă; oriunde în lumea asta, statul are voie să dea cetățenilor o grijă medicală, nu trebuie să fii preocupat dacă dă acest ajutor printr-un spital de stat sau printr-un spital privat.“ Oferă din nou un exemplu rezultat al experienței sale americane: în America, spitalele sunt majoritar private (90%) și lucrează majoritar cu statul. ”|ntr-o țară evoluată ca America, statul nu poate să susțină masa de pensionari care crește și speranța de viață care crește“, explică medicul.

De altfel, și în Europa se întâmplă la fel, spune el: există contracte prin casă prin care se fac operații pe cord, pe creier în privat fiindcă spitalele de stat din Italia, de exemplu, nu fac față; în Anglia, lista de așteptare pentru bolile cronice la spitalele de stat este de 150 de săptămâni pentru o proteză de șold. ”Idealul românesc ar fi ca privatul să absoarbă ce nu poate face statul într-un timp util, dar acesta este un proces lung.“ El consideră că una dintre problemele spitalelor de stat se leagă de costurile mari care nu sunt în laborator, ci în spitalizările continue, ori atât timp cât statul nu acordă o decontare realistă, lucrurile se transformă într-o presiune uriașă pentru pacient. ”|n prezent, pacientul nu poate aștepta decizii politice fiindcă el se confruntă cu o problemă de viață majoră și atunci se caută de bani și vine în privat, ceea ce pune un stres foarte mare pe pacient și un stres la fel de mare pe doctori.“

Palea consideră că mărirea salariilor medicilor trebuia să se întâmple și este obligatorie, însă bugetul trebuie echilibrat: ”Și spitalul de stat este o instituție financiară care trebuie să aibă încasări și costuri; dacă dă pe salarii 10 milioane, dar îi vin încasări de două milioane și trebuie să suplimentăm bugetul cu 8 milioane, este incorect; asta se întâmplă peste tot în Est. Voi fi obligat să recunosc că actul medical costă de 10 ori mai mult, dar având un cost real, atunci spitalul va putea da zeci de mii de euro salarii pentru că încasează de la casă pe actul medical ceea ce este corect.“

Totuși, cea mai mare problemă din spitalele de stat și din sistemul medical, în general, se leagă, potrivit specialiștilor Provita, de criza de personal. De altfel, acesta este și motivul pentru care conceptul de multidisciplinaritate lipsește din spitalele publice și pentru faptul că pacienții sunt puși deseori în situația de a alerga de la un medic la altul. ”|n spitalele publice vorbim despre o lipsă de resursă – vorbim despre enorm de multe frustrări și probleme, sunt alte lucruri de rezolvat. Un medic în spitalul de stat are extrem de mulți pacienți“, explică medicul neurochirurg Dorin Bica. Provocările de stat nu sunt străine pentru Bica; alături de neurochirurgul Ionuț Gobej, și-a anunțat recent plecarea de la spitalul Colentina din cauza managementului defectuos. A ajutat creșterea salarială în aducerea medicilor înapoi din străinătate? ”Vor pleca mai puțini, într-adevăr, deși, din toate sondajele reiese că nu salariul era motivul principal de plecare“, spune medicul referindu-se la măririle salariale recente. Observă însă că o construcție sănătoasă a sistemului medical se va face în 10-20 de ani de acum încolo. ”Ca să obții o diferență de 1-2% în mortalitate, ai nevoie de investiții de miliarde în sistem“, conchide Bica.

Și dezvoltarea Provita depinde, de altfel, de numărul personalului medical recrutat; anul trecut au angajat peste 20 de persoane, iar în 2018 și-au fixat o țintă asemănătoare. ”Cred că problema nu mai este aparatura în clipa de față, cumva te finanțezi, dar cum faci să ai un om care este alături de tine și trage în aceeași direcție cu tine? Aici este succesul nostru, faptul că avem oameni deosebiți lângă noi“, subliniază Palea. ”Ideea a fost de a strânge în jurul meu câți mai mulți specialiști de care am nevoie ca să creez terapia durerii multidisciplinară – nu poți face acest lucru fără specializări precum reumatologie, recuperare. Căutăm oricât de mulți oameni; specialiști buni la toate nivelurile de complexitate și de vârstă, fie că vorbim despre asistente și infirmiere, fie despre medici.“ |n ceea ce privește planurile de dezvoltare a afacerii în continuare, Palea spune că acestea nu vizează o extindere națională. ”Motivul este legat de factorul uman: vrem un act medical perfect raportat la ce se întâmplă în Vest“.

Spune că, fiind vorba despre o afacere formată dintr-o echipă de medici, nu funcționează pe ținte de business: ”Lucrurile se întâmplă oarecum natural. Rezultatele financiare sunt consecințele actului medical, nu a unui plan de business; nu avem o țintă de încasări fiindcă nu avem nevoie de compromisuri. Clinica este condusă și manageriată de medici, viziunea și vocația sunt dintr-o perspectivă medicală și mai puțin financiară. Mai bine tratezi un pacient pe săptămână decât trei pe zi – un pacient operat bine îți aduce încă un pacient săptămâna viitoare, unul operat prost te face să pierzi 10 potențiali.“

Piața serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor ZF și este condusă de rețelele MedLife, Regina Maria, Medicover și Sanador.