Mobilitatea electrică în 2026: Europa merge înainte, România încă negociază tranziția

♦ Tranziția către mobilitatea electrică a devenit inevitabilă, însă nu și uniformă ♦ Europa Occidentală avansează accelerat, pe fondul unor politici publice consistente și al investițiilor în infrastructură ♦ România evoluează într-un model intermediar, dominat de hibride și puternic influențat de volatilitatea programelor de stimulare.

Vânzările de vehicule electrice în Europa au crescut cu 30% în 2025 și au atins un nivel record, iar modelele cu baterii au depășit pentru prima dată vânzările de mașini pe benzină în ultima lună din an. Creșterea a avut loc în pofida unei scăderi de 38% a vânzărilor anuale ale Tesla pe continent, grupul condus de Elon Musk pierzând titlul de cel mai mare producător mondial de vehicule electrice în favoarea rivalului chinez BYD.

Datele oficiale arată că în 2025 au fost înmatriculate 1,88 milioane de autoturisme electrice în UE, reprezentând 17,4% din piață, în creștere față de 14% cu un an mai devreme, evoluție susținută de lansarea unor modele noi de către producători precum Renault, Volkswagen și BMW.

Creșterea este concentrată în marile economii: Germania (Ă43,2%), Olanda (Ă18,1%), Belgia (Ă12,6%) și Franța (Ă12,5%), care cumulează 62% din total.

Mai mult, luna decembrie 2025 a confirmat punctul de inflexiune: „Vânzările de vehicule electrice au urcat cu 51% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la o cotă de piață de 22,6%, ușor peste cele 22,5% ale mașinilor pe benzină”.

În pofida creșterii, directorii din industria auto au făcut lobby intens pentru relaxarea interdicției UE privind vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină din 2035, invocând cererea încă fragilă în lipsa subvențiilor. Bruxelles-ul a răspuns cu o flexibilizare parțială: 90%, nu 100%, dintre mașinile noi vândute după acea dată să fie modele cu emisii zero, în timp ce statele membre, precum Germania, au intervenit direct în piață, lansând programe de subvenții în valoare de 3 miliarde de euro.

Datele oficiale arată că în 2025 au fost înmatriculate 1,88 milioane de autoturisme electrice în UE, reprezentând 17,4% din piață, în creștere față de 14% cu un an mai devreme, evoluție susținută de lansarea unor modele noi de către producători precum Renault, Volkswagen și BMW.

Cum arată datele în România

România evoluează într-un ritm diferit, cu o tranziție mai lentă și mai puțin uniformă. Anul 2025 a adus, la prima vedere, un avans important al electrificării: motorizările electrificate au ajuns la 55,2% din totalul înmatriculărilor de autoturisme, devenind segmentul dominant al pieței, potrivit datelor centralizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

În realitate însă, această creștere ascunde un dezechilibru: autoturismele full electrice au înregistrat un recul de aproximativ 9%, atât ca volum, cât și ca pondere, în timp ce hibridele – în special cele full hybrid – au devenit principala opțiune pentru consumatori.

„Această dinamică evidențiază impactul major al disfuncționalităților programului Rabla, marcată de întârzieri, amânări succesive și reduceri impredictibile decise la nivel guvernamental, care nu a reușit să susțină coerent tranziția către vehiculele 100% electrice, în contrast cu evoluția pozitivă a segmentelor hibride”, spune Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Datele din decembrie 2025 confirmă această structură: autoturismele electrificate, respectiv cele electrice (care pot fi încărcate din sursă externă de electricitate – BEV și PHEV), precum și cele mild-hybrid și full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă de electricitate),  au ajuns la o cotă de 56,5% din piață, depășind clar motorizările clasice, însă BEV-urile au coborât la 6,4%, de la 10% în decembrie 2024. În același timp, plug-in hybridurile au crescut la 8,2%, de la 5,3%, consolidând ideea unei tranziții bazate pe soluții intermediare.

Ce cumpără românii

În zona full electrică, piața este dominată de modele produse de Dacia, cu 1.596 unități vândute în 2025, un recul de 51% față de anul anterior, urmată de Hyundai (1.157 unități), în creștere cu 93% și Ford (1.149 unități). În schimb, segmentul plug-in hybrid crește accelerat și este dominat de SUV-uri versatile: Ford Kuga conduce clasamentul cu 845 unități (Ă42,5%), urmat de Volkswagen Tiguan (769 unități) și Hyundai Tucson (719 unități), arată datele de la APIA.

Evoluția schițează un consumator care nu respinge electrificarea, dar o adaptează propriilor constrângeri legate de cost, infrastructură și autonomie. În lipsa unor stimulente predictibile și a unor prețuri accesibile pentru modelele 100% electrice, decizia de achiziție se mută către soluții de compromis, precum hibridele sau plug-in hybridurile, care oferă flexibilitate și reduc riscul perceput legat de autonomie. În același timp, nivelul încă relativ redus al veniturilor și volatilitatea programelor de sprijin fac ca electrificarea completă să rămână, pentru mulți cumpărători, o opțiune amânată, nu abandonată.

„S-a văzut foarte clar: în momentul în care Rabla Plus a dispărut, de la 10–12% cotă de piață a mașinilor electrice nou înregistrate din totalul mașinilor nou cumpărate a scăzut anul trecut la 4,7%”, explică Alexandru Teodorescu, development manager, OPM E-CHARGE.

Practic, piața locală de electrice reacționează direct și imediat la modificările de politică publică.

Potrivit APIA, electrificarea va continua să crească în 2026, urmând să atingă o cotă de 72% din totalul pieței. Însă structura rămâne dezechilibrată: autoturismele 100% electrice vor avea o creștere modestă de doar 7,6%, ajungând la circa 6,2% din piață, fără a recupera terenul pierdut în ultimii ani.

Vedetele pieței vor rămâne hibridele, în special cele full hybrid, care vor ajunge la aproximativ 40% din segmentul electrificat și la 28% din piața totală.

„Prognoza APIA pentru 2026 confirmă impactul turbulențelor economice și politice asupra pieței auto, aceasta urmând să intre pe o pantă descendentă după mai mulți ani de creștere. Vedem o temperare a volumelor, dar și o accelerare clară a electrificării, cu hibridele drept soluție dominantă în acest moment, conform tendințelor din piețele internaționale. Evoluția acestui sector va depinde decisiv de coerența și predictibilitatea măsurilor publice”, spune Dan Vardie.

Infrastructura de încărcare, între percepție și realitate

Un alt factor critic pentru evoluția pieței rămâne infrastructura de încărcare, care funcționează ca un multiplicator direct al cererii pentru vehicule electrice. La nivel european, investițiile sunt consistente și tot mai bine coordonate la nivel de politici publice: în vara anului trecut, Comisia Europeană a alocat 85 de milioane de dolari prin Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi (AFIR) pentru accelerarea instalării de stații de încărcare rezidențiale, pentru flote și publice. În paralel, economiile mari precum Germania, Franța și Țările de Jos investesc în coridoare de încărcare ultra-rapidă și impun standarde pentru clădiri „EV-ready”, creând un ecosistem care susține creșterea accelerată a pieței.

În zona full electrică, piața este dominată de modele produse de Dacia, cu 1.596 unități vândute în 2025, un recul de 51% față de anul anterior, urmată de Hyundai (1.157 unități), în creștere cu 93%, și Ford (1.149 unități).

Această dinamică generează un efect de rețea esențial: pe măsură ce crește numărul de vehicule electrice, crește și cererea pentru puncte de încărcare, ceea ce stimulează investițiile și reduce treptat anxietatea legată de autonomie, unul dintre principalele obstacole în adoptarea EV-urilor. În piețele mature, acest cerc virtuos este deja vizibil, electrificarea fiind susținută simultan de infrastructură, politici și cerere.

În România însă, dezvoltarea infrastructurii este mai fragmentată și strâns dependentă de evoluția pieței auto, a cărei dimensiune rămâne încă redusă, dar relevantă pentru înțelegerea potențialului. În prezent, România are aproximativ 65.000 de vehicule 100% electrice și circa 50.000 de plug-in hybriduri, potrivit estimărilor din industrie. Chiar și la acest nivel, impactul energetic nu este neglijabil: consumul anual asociat acestui parc auto este estimat la aproximativ 195.000 MWh, echivalentul producției unui parc eolian de circa 75 MW sau consumul a aproximativ 100.000 de apartamente. Pe termen mediu, scenariile de dezvoltare variază semnificativ, ceea ce accentuează incertitudinea pentru investitori.

„Există două viziuni pentru 2030: una mai realistă, la 200.000 de vehicule electrice, și scenarii optimiste care merg până la 500.000 de unități”, spune Alexandru Teodorescu. Diferența nu este doar una statistică, ci are implicații directe în infrastructură și energie: consumul ar putea ajunge la 600.000 MWh și 1,5 TWh anual, echivalentul unui parc eolian de până la 230 MW.

Această lipsă de predictibilitate afectează direct ritmul investițiilor în infrastructură. „Cele două domenii — dezvoltarea infrastructurii și parcul auto — sunt legate. Dacă nu există predictibilitate pe numărul de vehicule electrice ce urmează să fie înmatriculate în următorii ani, stau să mă gândesc cât de repede accelerez implementarea proiectelor de infrastructură”, a explicat pentru ZF reprezentantul OPM E-CHARGE.

Comparativ cu alte piețe europene, decalajul rămâne vizibil. „În Austria, unde electricele au ajuns la circa 20% cotă de piață, vorbim de aproximativ 260.000 de vehicule electrice și un raport de un punct de încărcare la șapte mașini. În România, suntem mai degrabă la un punct de încărcare la 12 mașini electrice”, explică Teodorescu. Această diferență reflectă nu doar nivelul infrastructurii, ci și maturitatea pieței.

În plus, apar și constrângeri tehnice și economice semnificative. „Începem să ne confruntăm tot mai des cu limitările legate de disponibilitatea de putere, ceea ce duce implicit la creșterea semnificativă a investițiilor și chiar la renunțarea la unele proiecte.

În zonele mai puțin dezvoltate, instalarea unei stații rapide devine dificilă: dacă trebuie să aduci energie electrică de la zeci de kilometri distanță, costurile ajung la milioane de euro.

În aceste condiții, extinderea rețelei de încărcare devine mult mai dificilă, iar dezvoltarea mobilității electrice în astfel de zone este inevitabil încetinită.”, a spus la ZF Power Summit 2026 Andreea Dana Popescu, General Manager, PPC Blue.

Un decalaj vizibil între percepția publică și realitatea din teren persistă în ceea ce privește infrastructura de încărcare: în timp ce mulți consumatori o consideră încă insuficientă, operatorii din piață susțin că rețeaua s-a extins rapid în ultimii ani și acoperă deja principalele coridoare naționale. În acest context, provocarea nu mai ține doar de numărul stațiilor, ci mai ales de distribuția acestora, de capacitatea rețelei electrice și de nivelul de încredere al utilizatorilor.

Iată cum, dacă la nivel european infrastructura devine un catalizator al electrificării, în România aceasta rămâne încă un factor limitativ, dar și o oportunitate majoră: ritmul în care va fi extinsă și optimizată va determina direct viteza de adopție a vehiculelor electrice în anii următori.

Legat de partea de cerere, industria subliniază că soluțiile nu trebuie reinventate, ci adaptate din modelele vest-europene. „În momentul de față, principalul client sunt companiile. Cum stimulezi o companie să-și schimbe parcul auto și să treacă la electric? Taxe reduse, TVA redus, etc. Există o serie de astfel de incentive-uri care au funcționat în Europa de Vest”, spune Alexandru Teodorescu.

În lipsa unor astfel de mecanisme, piața rămâne fragilă și dependentă de un singur instrument. „La noi a rămas doar Rabla Plus și, bineînțeles, cum ai tăiat un incentive, piața a reacționat în același mod”, concluzionează  acesta, subliniind vulnerabilitatea modelului actual de dezvoltare a mobilității electrice în România.