Moare middle managementul?

Șefii nu mai sunt la modă”, „The Great Flattening” (Marea Aplatizare), „The Great Unbossing” (Marea „deșefizare”), „Marea simplificare a ierarhiilor” – sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în presa internațională în ultimele săptămâni, în timp ce în România atenția este concentrată mai ales asupra numărului concedierilor. Dincolo de cifre însă, presa de business din afară vorbește despre o schimbare mult mai profundă: felul în care implementarea tot mai sofisticată a inteligenței artificiale ar putea duce, treptat, la dispariția middle managementului. Principalul motor al acestei transformări este așa-numitul agentic AI, următoarea etapă în evoluția inteligenței artificiale. Spre deosebire de AI-ul generativ, care produce texte, imagini sau cod la cerere, sistemele de tip agentic AI pot acționa autonom pentru a îndeplini un obiectiv, luând decizii și executând mai mulți pași fără intervenție umană continuă. Dacă unui instrument precum ChatGPT sau Claude îi ceri: „Scrie-mi un raport despre piața imobiliară”, acesta redactează raportul. Un sistem agentic AI poate primi însă o sarcină de tipul: „Pregătește-mi raportul despre piața imobiliară până mâine dimineață”, iar apoi decide singur cum ajunge la rezultat: caută informațiile, le sintetizează, generează grafice, redactează documentul și îl trimite mai departe. Cu alte cuvinte, funcționează mai degrabă ca un coleg virtual decât ca un simplu instrument. Iar, spre deosebire de un coleg real, nu are nevoie de concediu, nu obosește și poate lucra practic nonstop. Nu este de mirare că Amazon, Microsoft, Google, Salesforce, OpenAI sau Anthropic investesc masiv în astfel de sisteme, capabile să automatizeze activități complexe care până acum necesitau oameni, în special în zona administrativă și de coordonare. Amazon conduce deja această resetare managerială, simplificând agresiv structura organizațională pentru a reduce birocrația și a accelera procesul decizional. Potrivit unei analize publicate de Fast Company, până la sfârșitul lui 2026, una din cinci organizații ar putea utiliza inteligența artificială pentru a reduce semnificativ numărul managerilor de nivel mediu. „Nivelurile ierarhice încetinesc organizația și generează costuri suplimentare de coordonare. Viitorul aparține echipelor mici, bine conectate și capabile să se miște rapid”, a scris recent Brian Armstrong, CEO și cofondator al Coinbase, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din SUA. Cu doar câteva săptămâni înainte, Jack Dorsey, CEO-ul Block, afirma că progresele în domeniul AI au permis companiei să reducă aproape jumătate din personal și să treacă la echipe „mai mici și mai plate”. Criticii au catalogat rapid această justificare drept oportunistă, acuzând compania de „AI-washing” – folosirea inteligenței artificiale ca pretext pentru restructurări. Între timp, Meta pregătește concedierea a aproximativ 8.000 de angajați, în paralel cu investiții masive în AI. Potrivit firmei de consultanță Gartner, până la finalul lui 2026, aproximativ 20% dintre organizații vor utiliza inteligența artificială pentru a-și reorganiza structurile de conducere, iar în companiile care vor adopta acest model peste jumătate dintre actualele poziții de middle management ar putea dispărea. Desigur, nu toți specialiștii cred că această transformare va fi atât de amplă. Însă dezbaterea ridică o întrebare mult mai interesantă decât simplul număr al concedierilor. Dacă, atunci când scriam despre dispariția pozițiilor de entry level, mă întrebam unde și cum vor mai învăța tinerii să muncească având în vedere că sarcinile repetitive sunt preluate de AI, acum mă întreb unde și cum vor mai învăța viitorii lideri să conducă dacă etapa de middle management începe să dispară. Cine va forma următoarea generație de directori dacă treptele intermediare ale scării organizaționale sunt eliminate? Brian Armstrong are deja un răspuns: „Managerii ar trebui să fie asemenea unor antrenori care joacă alături de echipă, implicându-se direct în muncă”. Nu managerul care transmite informații între două niveluri ierarhice va avea viitor, ci liderul care contribuie efectiv la rezolvarea problemelor, ia decizii și dezvoltă oamenii din jurul său. Poate că, în cele din urmă, acesta este adevăratul efect al inteligenței artificiale asupra managementului: nu dispar șefii, ci dispare un anumit tip de șef. Iar într-o organizație în care AI preia coordonarea sarcinilor administrative, vor rămâne cei care pot crea context, pot inspira și pot lua decizii pe care, cel puțin deocamdată, algoritmii nu le pot înlocui.  

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin