Misterele ordonanței trenuleț: De ce nu sunt prezentate în nota de fundamentare efectele pe buget cu plus și minus în detaliu? Calculele ZF indică o reducere a deficitului bugetar de 2% din PIB

În lipsa unor evaluări precise asupra impactului bugetar din ordonanța „trenuleț”, care a bulversat mediul de business la sfârșitul anului trecut, Ziarul Financiar a calculat, pe baza datelor oficiale o estimare de reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB, adică aproximativ 40 mld. lei. 

Așa cum ne-a obișnuit, secretoșii experți din Ministerul de Finanțe nu indică exact, pe fiecare capitol al prevederilor impactul bugetar calculat în miliarde de lei, ci doar o estimare globală pentru toată ordonanța, care are 30 de pagini și zeci de prevederi: 126 mld. lei la tăieri de cheltuieli și 7 mld. în plus la venituri. Acestea sunt singurele date prezentate în nota de fundamentare privind impactul bugetar, menționate la sfârșit. 

Un guvern transparent ar fi trebui să prezinte impactul bugetar pe fiecare măsură, la venituri și cheltuieli. Iată că și noul guvern vine cu ideea „noi știm mai bine și nu vă punem date la dispoziție”. La un PIB de 2.000 mld. lei estimat pentru 2024, impactul bugetar total indicat de Finanțe ar fi un neverosimil 7% din PIB, ceea ce ar indica un deficit bugetar zero sau de doar 1% pentru anul viitor, un lucru car este practic imposibil. De fapt, fără să o spună, cele 126 mld. de lei tăierea de cheltuieli înseamnă atât înghețările de pensii și salarii și celelalte măsuri de cheltuieli intrate în vigoare de la 1 ianuarie, specifice pentru 2025, cât și o sumă mult mai mare care este aferentă tuturor amânărilor de cheltuieli care se fac practic în fiecare an, asumate prin legi anterioare, dar niciodată aplicate, cum este prevederea din legea educației ca Ministerul Învățământului să primească 6% din PIB. 

De fapt, conform calculelor Ziarului Financiar, impactul specific pentru 2025 este o reducere a cheltuielilor bugetare față de un eventual buget care nu ar fi înghețat salariile și pensiile și nu ar fi introdus și celelalte reduceri de cheltuieli, în valoare de 30 mld. lei. La acestea s-ar adăuga venituri de 7-8 mld. lei, deci impactul pozitiv în sensul reducerii deficitului bugetar ar fi de aproape 2% din PIB. Ca urmare, reiese faptul că, prin această ordonanță guvernul încearcă să ducă deficitul de la un estimat de 8% din PIB în 2024, la 6% în 2025. 

Înghețarea salariilor ar urma să aducă economii de 1% din PIB, iar înghețarea pensiilor de 0,5%. Practic, guvernul a cheltuit cu salariile, până la final de 2024, 160 mld. lei. Dacă ar fi avut loc o creștere salarială de 12% în 2025, economia cu înghețarea ar fi de aproximativ 20 mld. lei, adică 1% din PIB. Similar, la plăți cu pensiile de 221 mld. lei în 2024, indexarea ar fi însemnat, în 2025, 0,5% din PIB, adică 9-10 mld. lei. 

Cum arată impactul bugetar al ordonanței trenuleț pe capitole:

– Din scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, guvernul ar putea să încaseze suplimentar la buget 1,5 mld. lei din impozit pe profit, pentru că peste 100.000 de companii ar trece de la impozit pe venit de 1% sau 3% la impozit pe profit de 16%. 

– Din eliminarea facilităților fiscale, adică scutirea de la plata impozitului pe venit pentru IT, construcții sau agro, și scutirea de la plata contribuțiilor, guvernul ar putea încasa aproximativ 4,5 mld. lei de la cei 650-700.000 de angajați care beneficiază de aceste facilități în acest moment.

– Din creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, guvernul ar putea încasa suplimentar circa 1 mld. lei, adică 200 mil. euro, față de cât este estimat că va încasa în 2024. 

– Înghețarea salariilor bugetare cu tot cu sporuri și alte beneficii ar avea cel mai mare impact, de aproximativ 18-19 mld. lei economii la buget, dacă se ia în considerare creșterea din 2024 față de 2023. Practic, cu aceeași creștere în 2025, guvernul ar fi plătit circa 1% din PIB în plus la salariile bugetarilor.

– Din înghețarea indexării pensiilor impactul bugetar, practic economia care se face la buget, este de circa 0,5% din PIB, adică 9-10 mld. lei. 

– Din tăierea la jumătatea tichetelor de vacanțe pentru cei 1,3 mil. angajați bugetari, economia la buget este de 1 mld. lei.