Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituțiile în 2013
Musée du Louvre și-a crescut de mai bine de zece ori numărul de vizitatori în numai câțiva ani, pentru că a ales să-i atragă cu diverse „cârlige", de la organizarea de evenimente de tot felul până la difuzarea de filme în cadrul sălilor sale. Spre deosebire de inițiativele francezilor, cele mai multe muzee din România par inerte, nereușind să convingă vizitatorii să le treacă pragul.
Sunt însă și câteva excepții notabile, cu instituții care fac zarvă și atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste șase ori față de câțiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduiește o expoziție unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.
Human Body„, expoziția de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat știri și reacții de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcționat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut și numărul celor care au dorit să vadă expoziția permanentă de la Antipa, față de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.
Pentru a găzdui expoziția pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituției. Ideea de a aduce această expoziție și în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziția a stârnit controverse și pe plan local, așa cum s-a întâmplat și în alte țări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educație gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată și construită special cu acest scop, a avut în expoziția de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.
„Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziția Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, așa cum sunt studenții la medicină care renunță la facultate în momentul în care trebuie să facă disecții.
Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziției merg către bugetul instituției. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăși opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziția se află în România.
MURARIU POVESTEȘTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAȚIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spațiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în același timp, chiar și după modernizarea și redeschiderea din 2011, în urma unei investiții de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale și de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituția și avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat și cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.
Muzeul pe care îl conduce se autofinanțează în proporție de 55%, în condițiile în care, la nivel național, muzeele reușesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanțare, diferența fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are și alte surse de finanțare, cum sunt bursele obținute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obținute prin concursuri organizate de diferite instituții, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povestește că pe durata mandatului său de conducere a reușit să atragă fonduri pentru reparații, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpățânare și perseverență ceea ce era important„.
Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură și alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preșcolarii, își aduc părinții„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de șase ori față de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Și asta în ciuda faptului că prețul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel național.

