Home Actualitate Misiunea comună? Toată lumea pe stadion
Actualitate

Misiunea comună? Toată lumea pe stadion

Pe 8 aprilie, pe stadionul Arcul de Triumf, va avea loc primul meci oficial disputat de echipa națională de fotbal feminin a României în București. Meciul împotriva Elveției, care contează în calificările pentru Cupa Mondială din 2023, are dincolo de…

Misiunea comună? Toată lumea pe stadion
Misiunea comună? Toată lumea pe stadion · Foto: Business Magazin

Pe 8 aprilie, pe stadionul Arcul de Triumf, va avea loc primul meci oficial disputat de echipa națională de fotbal feminin a României în București. Meciul împotriva Elveției, care contează în calificările pentru Cupa Mondială din 2023, are dincolo de miza în sine a rezultatului și o altă importanță.

Fetele vor să aducă pe stadion mai multă lume ca niciodată pentru a arăta că fotbalul feminin nu mai este doar un subiect drăguț în discuția uneori superficială a egalității de drepturi și de șanse. După cinci ani de creștere continuă, fotbalul jucat de fete își merită galeria și emoțiile, tricoul transpirat, lacrimile și bucuriile. Iar acesta este doar fluierul de start.

„Echipa națională de fotbal feminin a României a disputat pe 4 iunie 1990 prima partidă din istorie, una amicală, împotriva selecționatei olimpice a Italiei”, spune Emma Bârsan, managerul de dezvoltare pentru fotbalul feminin din cadrul Federației Române de Fotbal (FRF). Din această istorie însă, ultimii cinci au adus transfomări importante și nu doar pentru fotbalul feminin românesc, ci la nivel global. „Fotbalul feminin a parcurs în ultimii cinci ani o perioadă de transformări pozitive fără precedent în istoria acestui sport în România. Investițiile considerabile din partea FRF, reformarea sistemului competițional, creșterea record a numărului de practicante și cea mai importantă performanță sportivă din istorie – calificarea echipei naționale la barajul Euro 2017 sunt doar câteva dintre reperele fundamentale ale acestui parcurs”, se arată în Strategia pentru Dezvoltarea Fotbalului Feminin Românesc pentru anul 2021-2026. Cifrele vorbesc de la sine.

La nivelul anului 2020, 26 de echipe noi au fost prezente în competițiile de fotbal feminine, comparativ cu 2014. Mai departe, cea mai spectaculoasă creștere este cea a numărului de practicante de fotbal. Astfel, în 2020 au fost înregistrate peste 66.000 de fotbaliste în România, față de cele 330 de jucătoare din 2013. Alături de jucătoare, 290 de femei arbitru erau înregistrate în România la nivelul anului 2020. În plus, 28 de antrenoare de fotbal practicau această meserie în România în 2020. Ca un record de audiență, peste 7.100 de spectatori au asistat la meciul România-Portugalia, play-offul pentru Euro 2017, disputat în Cluj-Napoca în 2016.

„La final de 2018, FIFA a lansat prima strategie din istorie pentru dezvoltarea fotbalului feminin la nivel mondial, iar în 2019 au avut loc primele ședințe ale grupului de lucru FIFA dedicate Fotbalului Feminin Profesionist, în același timp cu publicarea primului studiu dedicat impactului acestui sport în toate țările membre FIFA”, se mai arată în strategia FRF. În 2019, FIFA a lansat prima sa strategie pentru fotbalul feminin, cu un orizont de timp 2019-2024, demonstrând astfel că fotbalul jucat de fete este un fenomen care merită luat în seamă. Obiectivele la nivel național pe termen mediu sunt creșterea cu 50% a numărului de jucătoare senioare și cu 25% a numărului de jucătoare practicante. Până la îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu sau lung însă, azi echipa națională de fotbal feminin a României are jucătoare între  17-18 ani și 35 ani. Provin atât din România, cât și de la echipe din străinătate, spune Emma Bârsan. Portarele sunt Andreea Părăluță (Levante UD/Spania), Camelia Ceasar (AS Roma/Italia) și Lavinia Boandă (ASD Cortefranca Calcio/Italia). Fundașele sunt Olivia Oprea (Villarreal CF/Spania), Maria Ficzay (Fortuna Hjørring/Danemarca), Erika Gered (Diósgyőri VTK/Ungaria), Bianca Sandu (Diósgyőri VTK/Ungaria), Claudia Bistrian (ASD Apulia Trani/Italia), Alexandra Tunoaia (Chievo Verona Women/Italia), Andreea Corduneanu (Heniu Prundu Bârgăului), Teodora Meluță (Politehnica Timișoara), Brigitta Goder (Haladás-Viktoria FC/Ungaria). În rolul de mijlocașe sunt Ioana Bortan (U Olimpia Cluj), Mădălina Tătar (Sport Lisboa e Benfica/Portugalia), Mihaela Ciolacu (U Olimpia Cluj), Ștefania Vătafu (Anderlecht/Belgia), Ioana Bălăceanu (U Olimpia Cluj), Andrea Herczeg (Haladás-Viktoria FC/Ungaria), Beata Ambrus (Heniu Prundu Bârgăului). Iar atacantele echipei naționale sunt Laura Rus (ASD Apulia Trani/Italia), Mara Bâtea (U Olimpia Cluj), Cristina Carp (U.C. Sampdoria/Italia), Carmen Marcu (U Olimpia Cluj). „Ca rezultate, în actuala campanie de calificare la Campionatul Mondial de Fotbal Feminin din 2023, avem 3 victorii și două înfrângeri.”

La nivelul anului 2020, 26 de echipe noi au fost prezente în competițiile de fotbal feminine, comparativ cu 2014.

În 2020 au fost înregistrate peste 66.000 de fotbaliste în România, față de cele 330 de jucătoare din 2013.

290 de femei arbitru erau înregistrate în România la nivelul anului 2020.

28 de antrenoare de fotbal practicau această meserie în România în 2020.

Ca un record de audiență, 7.111 de spectatori au asistat la meciul România-Portugalia, play-offul pentru Euro 2017, disputat în Cluj-Napoca în 2016. Pe 8 aprilie, pe stadionul Arcul de Triumf, echipa națională de fotbal feminin a României încearcă depășirea acestui record.

La rândul său, reprezentanta FRF spune că fotbalul feminin a avut o traiectorie ascendentă remarcabilă în ultimii ani. „În ultimii ani, fotbalul feminin a evoluat foarte mult atât la nivel național, cât și international. În România, fotbalul feminin este un sport în continuă dezvoltare. În 2021, FRF a lansat prima strategie de dezvoltare a fotbalului feminin, axată pe 5 piloni importanți: creșterea participării, îmbunătățirea competițiilor, formare și reformare continuă, creșterea vizibilității și valorii comerciale, fixarea și consolidarea reputației.” Dovada este chiar numărul de competiții interne de fotbal feminin. „De la trei competiții în 2015, am ajuns la șapte competiții de fotbal feminin în prezent în România (3 ligi de senioare – Liga 1, Liga 2, Liga 3 – și 4 ligi de junioare – Liga de Junioare U11, U13, U15, U17).”

De asemenea, mai spune Emma Bârsan, prin diferite programe de dezvoltare a fotbalului feminin, lansate de UEFA și implementate de FRF în România, percepțiile privind acest sport au început să se schimbe. „Câteva dintre aceste programe sunt We Play Strong, Live Your Goals, Fotbal și Feminitate și cel mai de succes în ultimii ani, UEFA Disney Playmakers – un program dedicat exclusiv fetițelor între 5 și 8 ani.” Pe 8 aprilie, la meciul cu Elveția se mai încearcă punerea unei cărămizi care să consolideze popularitatea acestui joc în România. „Meciul cu Elveția, din 8 aprilie, este ultimul meci pe teren propriu al naționalei feminine în 2022. Este un meci cu miză, întrucât un rezultat pozitiv ne-ar ține în cărțile pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2023.

De asemenea, este important deoarece se joacă în București, pe Arcul de Triumf, o locație în care naționala feminină nu a mai disputat niciun meci oficial de la înființare. Totodată, avem în plan doborârea recordului de asistență la un meci de fotbal feminin în România, stabilit în 2016.” În acel an, 7.111 de spectatori au fost alături de fete, la Cluj-Napoca, în meciul împotriva Portugaliei. Iar după doi ani de stat în casă, pentru noi toți, depășirea acestui record ar trebui să fie ușor ca și cum am fluiera. Biletele sunt în vânzare!

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună