Mircea Fechet, Ministrul Mediului: Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România; Vrem să identificăm o sursă de finanțare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiție pentru procesarea sticlei

În România, fiecare tonă de material reciclat are potențialul de a fi transformat în noi produse, fără a mai fi nevoie de exportul acestora în alte țări pentru procesare. Dacă am valorifica toate resursele reciclabile pe plan intern, am putea stimula industriile locale, crea locuri de muncă și reduce amprenta de carbon, consideră Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor, Pădurilor.

“Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România. Dacă vorbim de  plastic și PET, avem în Buzău o fabrică care proceseză o cantitate semnificativă din PET-urile recuperate. În schimb, dacă vorbim  de sticlă reciclabilă, din păcate, în momentul de față ea merge în Polonia sau Ungaria. Ne-am propus să identificăm o sursă de finanțare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiție în România pentru procesarea sticlei. Este o industrie cu valoare adăugată mare, care presupune investiții foarte mari și costuri de operare foarte mari. Cred că existența unei astfel de facilități de procesare a sticlei ar închide bucla circularității despre care vorbim atât de des”, a spus  Mircea Fechet la conferința ZF ESG 2024.

Alte declarații:

♦ Sistemul de Garanție-Returnare. În septembrie am reușit să recuperăm 81% din ambalajele puse pe piață în luna respectivă, în creștrere față de luna august când recuperarea a ajuns la 78%. Până în prezent avem 7 centre în țară, în care activează 120 de lucrători. 1.100 de șoferi transportă materialul reciclabil

♦ Industria atrage finanțări pentru a-și mări capacitatea de producție. Investiții în reciclarea PET-ului în reciclarea sticlei. Este important ca orice politică este adoptată, să existe întotdeauna o evaluare a modului în care măsura respectivă se reflectă în mediul de afaceri.

♦ Ar fi bine să luăm în calcul și producerea altor bunuri în România precum vata bazaltică, termopanele de ultimă generație, elemente care reduc factura la energia electrică sau la gaze.

♦ Dacă ne referim la finanțări în sectorul apă-canal, în România există cel puțin 4 surse de finanțare – o finanțare din PNRR, una din fostul POIM, o finanțare națională prin programul Anghel Saligny și  mai nou din AFN. Însă problema nu este finanțarea, ci faptul că aceste proiecte avansează foarte greu.

♦ La păduri, avem o țintă finală pentru 2026 de 26.000 de hectare și o țintă intermediară pentru Cererea de plată 5 de 6.000 de hectare. Pentru programul de împăduriri, în acest moment avem contracte semnate pentru 7.800 de hectare, care urmează să fie împădurite în acest sezon. Este un progres bun, dar ținta finală ridică îngrijorări.

♦ O să avem 350 de puncte de monitorizare video, care vor folosi AI, și care vor putea în timp real să interogheze SUMAL-ul (sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilității materialelor lemnoase). Suntem în prin proces de execuție a acestui proiect. Nu avem programe întârziate.