Mirajul Uber și noua bulă tehnologică

Cea mai recentă rundă de finanțare a adus 1,6 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 40 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanțat de investitori, depășind cu ușurință concurenții. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de roz în lumea lui Travis Kalanick: un material publicat recent de Bloomberg arată că Uber a înregistrat venituri de 415 milioane de dolari și pierderi de 470 de milioane.

Din materialul publicat de Bloomberg reiese că Uber a înregistrat pierderile pe fondul extinderii operațiunilor la nivel global, unde competiția este din ce în ce mai aprigă. O mare parte din investiții au fost făcute în China, acolo unde compania americană încearcă să impună serviciul uberPOOL. „Cifrele publicate sunt vechi și nu reflectă situația actuală“, a spus Nairi Hourdajian, purtător de cuvânt al Uber. La jumătatea acestei luni, Wall Street Journal a dezvăluit că reprezentanții Uber negociază atragerea de noi fonduri din partea fondului de investiții chinez Hillhouse Capital Group. Publicația a specificat suma de un miliard de dolari, acesta fiind un semn că Uber se pregătește pentru listarea pe bursă.

Uber este o aplicație care permite utilizatorilor să fie în permanență conectați cu serviciile oferite de taximetriști. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o mașină în regim de taxi în oricare din orașele în care Uber operează. Șoferii nu sunt angajați ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listați. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate și atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash. Succesul Uber a fost însă acompaniat de scandaluri și controverse. Datorită numărului tot mai mare de clienți, Uber a devenit un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei șoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicației. În Statele Unite și India, mai mulți șoferi ce lucrau pentru Uber au fost acuzați și chiar condamnați pentru atacuri asupra clienților sau chiar răpirea acestora. Justiția din Spania și Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunțe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

Un exemplu grăitor în această direcție este Homejoy, un start-up ce funcționează pe un sistem similar cu Uber: compania pune la dispoziția clienților (proprietari de case sau apartamente) oameni de serviciu (mai mult sau mai puțin specializați). La începutul lunii iunie, The San Francisco Chronicle a anunțat că Homejoy este de vânzare, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfăcătoare.

Homejoy oferea servicii minime de curățenie pentru 19 dolari, dar pierdeau 12 dolari de fiecare dată când un client solicita acest pachet. Ei operau în pierdere, au scris cei de la The San Francisco Chronicle, folosind prețuri de dumping. Evident, compania încerca astfel să își asigure o cotă importantă de piață; greșeală celor de la Homejoy a fost însă supraestimarea acestei piețe.

Deși Homejoy a reușit să strângă 38 de milioane de dolari în primele runde de finanțare, acești bani nu au fost suficienți pentru a menține o politică agresivă a prețurilor.

Scăderea prețurilor pentru a elimina competitorii de pe piață a fost o strategie ce părea să funcționeze în cazul Uber, dat fiind și faptul că pierderile înregistrate prin UberX, serviciul low-cost, erau acoperite de marja ridicată de profit în cazul Uber Black sau Uber XL. Cu toate acestea, tot mai mulți analiști discută despre sfârșitul Uber și al altor aplicații evaluate la miliarde de dolari.

Întrebarea firească este următoarea: asistăm la o nouă bulă tehnologică? Chiar dacă nu este atât de evidentă ca dot.com din anii 2000, această perioadă de investiții nejustificate și companii supraevaluate poate avea efecte nedorite pe termen lung. Iar faptul că majoritatea companiilor aflate în „clubul miliardarilor“ sunt companii axate pe servicii mobile și nu pe producție tehnologică induce o și mai mare stare de neliniște; ele s-au ridicat ca soluții pentru nevoi abstracte, fără o bază concretă. Start-up-urile din zona IT, mai ales din sectorul aplicațiilor mobile, pot dispărea foarte repede.

Există analiști care nu sunt de acord cu această idee, aducând o serie de argumente împotriva conceptului de „bulă de săpun“. Spre exemplu, o diferență față de anii 2000 este durata de timp necesară listării la bursă: în urmă cu 15 ani companiile se listau la bursă chiar înainte de a genera venituri; astăzi, companii precum Facebook dau dovadă de răbdare și se pregătesc ani buni înainte de a deveni entități publice. Un alt argument „contra“, deși nu pare la prima vedere, se referă volumul investițiilor de astăzi care este mult sub cel al investițiilor din anii 2000. Mai precis, valoarea totală a investițiilor din 2014 a reprezentat o treime din valoarea celor din anul 2000. Numărul total al investițiilor, pe de altă parte, a rămas aproape neschimbat în ultimii opt ani: în jur de 1.000 de runde de finanțare sunt aprobate anual, adică jumătate din numărul celor aprobate în anul 2000.

„Bulă de săpun“ sau nu, industria IT a început din nou să cultive o serie de modele economice nesigure. Evoluția Uber, deși nu poate fi privită ca reper absolut, poate fi grăitoare în ceea ce privește viitorul unor companii ridicate pe așteptări și nu pe rezultate.