Mirajul AI începe să se destrame: De ce tehnologia care promite să aducă o revoluție pe piața muncii, să elimine milioane de joburi și să eficientizeze procesele ar putea în final de fapt să aducă mai multe task-uri de rezolvat și să afecteze angajații ?

Integrarea inteligenței artificiale în fluxurile de lucru din companii, prezentată de liderii corporativi drept un salt de productivitate fără precedent, generează o realitate mai complexă la nivelul angajaților: timp suplimentar pentru verificarea erorilor, formare pe cont propriu și un nou tip de epuizare mentală, denumit de cercetători „brain fry”. Decalajul dintre entuziasmul executivilor și experiența concretă a angajaților ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea modelului de adoptare accelerată a AI în mediul corporativ, scrie CNBC.

Presiunea de sus în jos pentru adoptarea AI este documentată. CEO-ul Shopify, Tobias Lütke, a declarat că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială reprezintă o „așteptare fundamentală” pentru angajați. Un sondaj realizat în septembrie 2025 de AI Resume Builder pe un eșantion de aproape 1.300 de lideri de business arată că 24% dintre companii impun utilizarea AI în toate rolurile din organizație. Totuși, un sondaj realizat în ianuarie de firma de consultanță Section relevă o fractură semnificativă: 74% dintre executivii de nivel C s-au declarat „entuziaști” față de AI, în timp ce 68% dintre angajații din poziții de execuție au raportat că se simt „anxioși sau copleșiți”.

Problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care este implementată, atrage atenția Dennis Stolle, director de psihologie aplicată la American Psychological Association.

„Nu am proiectat niciodată locul de muncă pentru acest tip de instrumente. Pur și simplu le-am impus oamenilor.”

Un sondaj Workday din ianuarie indică faptul că 85% dintre angajați au economisit între una și șapte ore pe săptămână utilizând AI, însă au pierdut 40% din aceste câștiguri de eficiență corectând, rescriind sau verificând conținutul generat de sistem. Linda Le, recrutor în Austin, Texas, estimează că a petrecut aproape jumătate din timpul câștigat corectând și verificând rezultatele generate automat.

„Toată lumea vorbește despre AI ca factor de creștere a productivității, dar nimeni nu menționează cât timp pierzi supraveghind rezultatele.”

Sistemele AI marcau uneori candidați cu o potrivire de 95% față de o descriere de post, când în realitate aceasta era de doar 30%, sau eliminau candidați bine calificați.

 „Trebuia să reiau totul de la capăt în mod constant”, adaugă Le.

La acestea se adaugă costul formării profesionale, suportat de regulă de angajat. Devin Boudreaux, specialist în PR digital din Boise, Idaho, a petrecut un an și jumătate antrenând modele AI personalizate pentru activitatea sa, după ce a fost nevoit să se formeze în afara programului de lucru, cu ajutorul unui prieten, în contextul în care compania sa nu a oferit sesiuni de instruire. Sondajul Section arată că doar 27% dintre angajații din poziții de execuție au beneficiat de formare în utilizarea AI oferită de angajator, iar doar 32% au raportat acces clar la instrumentele AI.

„Companiile îți cer să devii competent în AI, dar vor să o faci pe timpul tău liber.” spune Devin Boudreaux.

Fenomenul „brain fry” a fost documentat într-un studiu recent al Boston Consulting Group: angajații care utilizează frecvent AI raportează o creștere a oboselii mentale, sunt mai predispuși să facă erori, se simt copleșiți și întâmpină dificultăți în luarea deciziilor. Utilizarea simultană a trei sau mai multe instrumente AI amplifică efectele negative față de utilizarea unuia sau a două, iar sarcinile cu nivel ridicat de supraveghere necesită cu 14% mai mult efort mental și generează o creștere cu 12% a oboselii cognitive. Cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley au constatat că angajații care utilizează AI lucrează într-un ritm mai alert, preiau un spectru mai larg de sarcini și își extind programul de lucru, adesea fără a fi solicitați în acest sens.

„Termin fiecare zi epuizat, nu din cauza muncii în sine, ci din cauza gestionării muncii.”

Aceasta este mărturia lui Francesco Bonacci, fondatorul Cua AI, publicată pe X. Sundar Pichai, CEO al Alphabet și Google, a declarat în noiembrie 2025 pentru BBC că modelele AI „sunt predispuse la erori” și a recomandat utilizatorilor să verifice rezultatele.

„Oamenii trebuie să învețe să folosească aceste instrumente pentru ceea ce sunt bune și să nu aibă încredere oarbă în tot ceea ce spun.”

Ritmul de adoptare a AI în companii pare să depășească, în acest moment, capacitatea organizațiilor de a gestiona consecințele umane ale acestei tranziții. Datele disponibile indică un model de implementare care transferă o parte semnificativă a costurilor, inclusiv cele de timp și formare, către angajați, fără garanția unor câștiguri nete de productivitate.

„Obiectivul implementării AI într-o companie nu trebuie să fie utilizarea unui volum mai mare de AI. Obiectivul trebuie să fie crearea unei munci de calitate superioară, într-un mod sustenabil, astfel încât peste cinci ani să ai în continuare o organizație prosperă, cu angajați mulțumiți.”