Miracolul german din lupta cu COVID-19 se datorează într-o mă­sură de­loc neglijabilă unei ar­ma­te de me­dici și salariați din să­nă­tate im­por­tați din Europa de Est

Criza economică a alungat din Ger­mania și din Europa de Vest muncitorii sezonieri est-europeni, care s-au întors acasă și în lipsa unui loc de muncă vor cere ajutoare de șomaj, punând pre­si­uni pe bugetele guvernelor și așa subțiate. O soluție pen­tru rezolvarea acestui fel de nedreptate ar fi ca UE să introducă un sistem comun de indemnizații de șo­maj.

Pandemia de COVID-19 a pus Uniunea Europeană în fața unei crize cum n-a mai văzut niciodată: un colaps economic rapid cu o cauză ce nu nu poate fi controlată și o instabilitate pe piețe ce poate amplifica dezastrul. Pe lângă acestea, Europa de Est se confruntă și cu probleme specifice, care apasă greu pe bugetele țărilor. Una dintre acestea este inversarea hemoragiei de forță de muncă.

Est-europenii se întorc acasă, unde găsesc o economie blocată, și nu produc, depinzând de economiile aduse cu ei și de ajutoarele de șomaj. Spre exemplu, circa 200.000 de bulgari care și-au pierdut locurile de muncă din Europa de Vest s-au întors acasă începând cu luna martie, spune Vessela Cerneva, directorul adjunct al think-tank-ului European Council for Foreign Relations din Sofia. La o populație angajată de 3 mili­o­a­ne de persoane nouveniții re­pre­zintă o pro­porție semni­fi­ca­ti-vă. „Ima­ginați-vă că 5 mi­lioane de germani apar deo­dată pe piața muncii sau aplică pentru ajutoare de șomaj“, explică Cerneva. Din cauza presiunilor pe care le creează la nivelul cheltuielilor statului, est-europenii care revin în țările lor ar putea deveni o problemă de durată, iar UE s-ar putea să vrea să ia în calcul un sistem comun de indemnizații de șomaj, atrage atenția Cerneva.

Libera circulație a persoanelor, unul dintre prin­cipiile Uniunii Europene, a permis ca milioane de cetățeni ai țărilor est-europene să plece în statele mai bogate din Europa Occidentală în căutarea unui trai mai bun. Unii și-au găsit locuri de muncă stabile, alții au muncit ca zilieri. La început, remiterile trimise acasă de persoanele plecate la muncă în străinătate au încurajat consumul în Europa de Est, contribuind astfel la creșterea eco­no­mică. Însă pe măsură ce numărul celor care au plecat a crescut, fe­nomenul s-a trans­for­mat într-o he­moragie de capital uman, efec­tul fiind dezvoltarea unor penurii de forță de muncă în economiile estice, pericolul fiind stagnarea și subdezvoltarea unor sectoare econo­mice sau ser­vicii. Deficitul de personal adec­vat pregătit s-a făcut simțit în cerce­tare și să­nătate. Iar sănătatea este serviciul cel mai solicitat în vre­mea pandemiei de COVID-19.

În aceste zile se vorbește mult de performanțele sistemului german de sănătate în lupta cu ceea ce în Italia, Spania și chiar Franța produce prăpăd.

Potrivit presei germane, circa 300.000 de polonezi lucrează în serviciile de sănătate din cea mai mare economie europeană, scrie France 24. Unii sunt doctori sau infirmieri în spitale și clinici, alții îngrijesc bătrâni. În unele spitale de la granița germano-polonă polonezii reprezintă peste 30% din personal, spune Frank Ullrich Schulz, președintele asociației medicale regionale din landul Brandenburg. Fără polonezi, aceste spitale ar avea o mare problemă. Pentru a-i încuraja pe polonezi să rămână în Germania, unele regiuni de la graniță oferă între 40 și 65 de euro pe zi pentru plata mesei și cazării la hoteluri. La spitalul din Prenzlau, jumătate din personal este din Polonia, inclusiv 22 de medici. Locurile de muncă din sănătate sunt în general stabile, spre deosebire de multe altele spre care s-au îndreptat polonezii sau ceilalți est-europeni plecați de acasă.† Construcțiile, comerțul, turismul și agricultura nu oferă siguranță în vremuri de criză și este probabil ca lucrătorii din aceste sectoare să se fi înghesuit să se întoarcă în țările de origine. În Polonia, oamenii au fost încurajați să revină și de chemările guvernului de dinainte de criză. Polonia a avut la începutul crizei și un program† special pentru aducerea acasă a cetățenilor săi pe cale aeriană. Avioanele LOT au transportat spre Polonia peste 55.000 de cetățeni, o operațiune fără precedent în istoria țării. Cei mai mulți dintre pasageri s-au îmbarcat la Londra.

Până la venirea crizei economice, angajatorii polonezi au căutat să iasă din criza de forță de muncă angajând ucraineni. După unele estimări, cea mai mare parte a celor peste 2 milioane de străini care munceau în Polonia anul trecut erau din Ucraina. Dintre ucraineni, un milion făceau munci sezoniere, aceasta însemnând că plecau din Ucraina, lucrau și se întorceau acasă cu banii astfel câștigați. Însă deoarece pandemia a închis granițele peste tot pe continent, peste 100.000 de ucraineni s-au grăbit să se întoarcă acasă din Polonia, notează Financial Times. Astfel, o parte din polonezii care revin în țară s-ar putea să găsească de muncă, dacă le convin salariile mai mici pe care le primeau ucrainenii. Sau dacă angajatorii supraviețuiesc crizei. Guvernul de la Varșovia estimează că rata șomajului va crește de la 5,5% în februarie la 9-10% în decembrie. Însă previziunile economice de până acum ale guvernului au înclinat spre latura optimistă. Aceasta poate și pentru că se apropie alegeri președințiale.

Criza coronavirusului a amplificat decalajul dintre est și vest și evidențiază efectul hemoragiei de creiere din est spre vest, spune Cerneva de la European Council for Foreign Relations din Sofia. Guvernele din Europa Centrală și de Est au intrat “n panică, știind că sistemele lor de sănătate, subfinanțate și blocate “n anii ë90, s-ar putea ca pur și simplu să nu poate face față, de unde și măsurile lor de izolare stricte. UE nu poate continua să neglijeze aceste probleme. Dacă succesul Germaniei “n tratarea pandemiei constă “n parte din armata de medici și asistente imigrante, acesta nu ar trebui să fie “n detrimentul Europei Centrale și de Est.

Regiunea și-a revenit din crizele sociale anterioare† și o va face probabil și acum, însă o convergență socială (și de sănătate) autentică pe continent va dura †mult mai mult. Standardele comune pentru securitatea sănătății, tehnologie și schimb de informații “n cercetare și dezvoltare și o mai bună integrare “n lanțurile de aprovizionare cu asistență medicală ar putea ajuta Europa să facă un pas mare “nainte.

Citește Ziarul Financiar e-paper de MARȚI