Ministrul Finanțelor: Măsurile de corecție încep să producă efecte. Deficitul scade, investițiile revin, însă câștigurile rămân sensibile la evoluțiile interne

România intră într-o fază de ajustare macroeconomică, după dezechilibrele din 2024–2025, pe fondul reducerii deficitului, al stabilizării dezechilibrelor externe și al revenirii încrederii investitorilor, potrivit datelor Ministerul Finanțelor pentru primul trimestru din 2026.

„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială”, spune Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Execuția bugetară din primul trimestru confirmă accelerarea procesului de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a situat la 21 miliarde lei, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 22,6 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB. Ca pondere în economie, deficitul a scăzut de la 2,28% din PIB la sfârșitul lunii martie 2025 la 1,03% în martie 2026, evidențiind o ajustare semnificativă într-un interval scurt de timp.

Veniturile bugetare au totalizat 158,8 miliarde lei în primele trei luni ale anului, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă din 2025, evoluție susținută în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale. În același timp, cheltuielile totale au fost de 179,9 miliarde lei, în scădere nominală cu 2,8% an/an. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reflectă un control mai riguros al utilizării resurselor publice.

Pe partea externă, datele indică o temperare a dezechilibrelor. Deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, însă într-un ritm mult mai redus, de 3,4%, comparativ cu 34,4% în 2024. În paralel, deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze ușor, cu o scădere de 1,4%, după deteriorarea semnificativă din anul anterior.

Structura investițiilor publice evidențiază o schimbare de structură, prin creșterea ponderii finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Valoarea totală a investițiilor în T1/2026 a fost de aproximativ 21,67 miliarde lei, comparativ cu 25,06 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de circa 13,5%. Această evoluție este explicată în principal de reducerea investițiilor finanțate din surse naționale.

Investițiile din surse naționale au scăzut de la 10,66 miliarde lei în 2025 la 5,43 miliarde lei în 2026, respectiv cu 49%, pe fondul caracterului excepțional al plăților efectuate anul trecut, când au fost achitate arierate semnificative, de peste 4,5 miliarde lei, aferente unor programe precum cele derulate prin Compania Națională de Investiții și Programul „Anghel Saligny”.

Totodată, în primele luni ale anului 2026, pe fondul întârzierii aprobării bugetului și al cofinanțărilor aferente proiectelor locale, nu au fost înregistrate plăți din acest program în execuția bugetară.

Pe de altă parte, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut de la 14,40 miliarde lei în 2025 la 16,23 miliarde lei în 2026, respectiv cu aproximativ 12,7%. Această evoluție confirmă orientarea către surse de finanțare mai sustenabile și mai puțin împovărătoare pentru bugetul național.

Datele la zi indică faptul că economia României se află într-un proces de corecție și reechilibrare, susținut de reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe și evoluția favorabilă a investițiilor.

Totodată, menținerea acestor rezultate și continuarea procesului de stabilizare depind în mod esențial de asigurarea unui cadru de stabilitate politică și instituțională, precum și de evoluțiile din mediul economic și financiar internațional. 

“Consolidarea încrederii investitorilor, costurile de finanțare și dinamica fluxurilor de capital sunt influențate direct de predictibilitatea politicilor publice și de contextul extern. În acest sens, Ministerul Finanțelor subliniază importanța continuității reformelor și a unui climat economic stabil, care să permită consolidarea progreselor realizate și adaptarea adecvată la eventuale riscuri sau volatilitate la nivel global”, a transmis luni instituția.