Ministerul Sănătății anunță o strategie națională de prevenție, dar încă nu a stabilit cât va costa și ce ținte urmărește

Strategia națională de screening și prevenție despre care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit încă din această vară, de la preluarea mandatului, a început printr-un grup de lucru reunit de ministerul de resort. Totuși, încă nu au fost sabilite detalii privind costurile programelor de screening sau obiectivele de pacienți care să le acceseze, ministrul argumentând că aceasta a fost doar prima întâlnire, iar aspectele de costuri și de grupuri țintă vor fi stabilite ulterior.

Tot Alexandru Rogobete estimează că până la finalul lui 2025, adică în mai puțin de o lună și jumătate, strategia de screening va fi gata.

„Astăzi (vineri, 21 noiembrie, n.red.) s-a reunit pentru prima dată grupul de lucru organizat de ministrul Sănătății pentru lansarea primei strategii naționale de screening și prevenție pentru mai multe componente, zona cardio și cerebro-vasculară, oncologie, boli rare, nutriție, diabet, pediatrie, neonatologie, sănătate mintală. Vorbim despre cele mai importante segmente și patologii care se pretează pentru screening și prevenție. Este o primă întâlnire pentru a seta cadrul general, acel document strategic care ulterior va fi elaborat de către profesioniștii în sănătate – profesori, medici”, a spus Alexandru Rogobete într-o conferință de presă.

România a mai avut programe naționale de screening, dar care nu au fost accesate de populație, în lipsa unui traseu clar al pacienților în sistemul medical. Spre exemplu, doar 3,4% din femei (cu vârsta între 25 și 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului național de cancer de col uterin, potrivit ultimelor date de la Statistică, aferente anului 2020.

Principala problemă pentru pacienți este chiar accesul la prevenție. Spitalele private nu colaborează cu Casa de Asigurări pentru un număr semnificativ de investigații (ecografii, mamografii), iar în spitalele de stat procesul de programare este unul greoi, numere de telefon care nu funcționează sau la care nu răspunde nimeni. În plus, lipsesc și ambulatoriile de specialitate din multe spitale de stat sau nu au medici suficienți.

„Am tot văzut în spațiul public și vreau să răspund la această speculație că lista de așteptare este lungă. Screeningul nu reprezintă o urgență medicală. El se poate programa. Dacă cineva programează pentru screening peste trei luni, nu este o tragedie. Screeningul se face programat, nu reprezintă o urgență medico-chirurgicală. Este important să avem un cadru care programează oamenii pentru screening și ei să știe cu o lună-două luni înainte că va veni ziua în care trebuie să meargă la cabinet sau la medicul de familie pentru procedură de screening”, a mai spus Alexandru Rogobete.

Ministrul a vorbit și despre problemele vechilor programe de screening, spunând că acestea nu s-au putut aplica pentru că au fost elaborate de oameni care „nu cunosc neapărat sistemul și au stat mai mult în birou”.

La întrebările ZF privind costurile, obiectivele strategiei naționale de prevenție, Alexandru Rogobete nu a putut oferi un răspuns. Redăm mai jos dialogul.

ZF: Cum se pot programa oamenii, în contextul în care la spitale nu răspunde nimeni sau răspund foarte greu?

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: În funcție de particularitate, de fiecare patologie în parte. Există componente importante de screening care se pot face în cabinetul medicului de familie și apoi pot fi redirecționați către ambulatoriul de specialitate. Acesta este rolul acestei strategii, de a realiza un traseu clar al pacientului, oamenii să știe unde se pot programa și unde se pot realiza anumite intervenții.

ZF: Aveți un estimat de costuri pentru această strategie de prevenție?

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Nu. Costurile pentru implementarea programelor naționale de screening și prevenție le vom putea calcula după elaborarea strategiei, când vom ști exact acre sunt activitățile din fiecare strategie. Un exemplu, pentru programul național de screening în neonatologie care este finalizat și va fi aprobat în decembrie, impactul bugetar este de 60 mil. lei, mult sub alte programe pe care le avem și care costă miliarde.

ZF: Aveți niște ținte, câți oameni să vină la aceste programe de screening?

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Nu pot să vă răspund, este prematur, este prima întâlnire a grupului de lucru. Sigur că strategia va avea grupul țintă și un estimat de pacienți care pot beneficia, pentru că din acel estimat se calculează bugetul, de fapt.