Ministerul Finanțelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe piețele externe pentru a acoperi necesarul de finanțare al bugetului de stat

Ministerul Finanțelor, condus de Florin Cîțu, a împrumutat marți 3 miliarde de euro de pe piețele externe, într-o emisiune de obligațiuni cu scadența de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intențio­nea­ză Finanțele să împrumute în 2020 de pe piețele externe.

Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieșire pe 30 ani în monedă europeană pe piețele externe.

Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.

„Există dorința de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în piețe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe piețele externe sunt decente“, spune economistul Dragoș Cabat.

Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranșa de 12 ani și 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.

Până la închiderea ediției ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranșă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparație, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani și 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câțiva ani trimitea unde de șoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanța.

„Probabil Finanțele își doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piața să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi și mai mari“, spune economistul Dragoș Cabat pentru ZF.

Dobânda împrumutului cu scadența în 2050 este în scădere față de cea aferentă împrumutului pe aceeași maturitate accesat în martie 2019, diferența fiind explicată de abundența de lichiditate de pe piețele externe și de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marți este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale și UniCredit Bank.