Ministerul de Finante: Datoria administratiei publice a trecut pragul de 50% din PIB în februarie, sărind la 52,4%, după ce s-a majorat la 841 miliarde lei

Datoria administratiei publice a crescut în luna februarie cu 40 miliarde lei, ajungând la 841 miliarde lei, respectiv 52,4% din PIB, calculată în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, potrivit datelor Ministerului de Finante.

În ianuarie, datoria se cifra la 801 miliarde lei, respectiv 49,9% din PIB. La finalul anului trecut, datoria avea o pondere de 48,8% din PIB. În patru ani, stocul datoriei publice s-a dublat, la sfârșitul lunii decembrie 2019 fiind de doar 373 miliarde de lei.

Din suma totală raportată la sfârșitul lunii februarie, 687 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 13 miliarde lei numerar sau depozite.

Cea mai mare parte a datoriei, 820 miliarde de lei, apartine administratiei publice centrale, în timp ce adminitratia publică locală are datorii de 21 miliarde lei.

Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de circa 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 36% până la data de 29 februarie 2024.

Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii februarie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024.

Ministerul de Finante a precizat că, în vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice:

– Cheltuielile pentru investiții publice pentru anul 2024, sunt estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare, etc.

– În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 mld. EUR, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 mld. EUR din care 12,1 miliarde EUR sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde EUR reprezintă sprijin sub formă de împrumut. 

Potrivit ministerului, implementarea PNRR  va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.